Raportul recent al lui Mario Draghi privind competitivitatea europeană a tras semnale de alarmă pe întregul continent.
Fostul președinte al Băncii Centrale Europene spune lucrurilor pe nume: stagnarea productivității, inovarea digitală întârziată, îmbătrânirea populației, reducerea forței de muncă și dubla sarcină a tranziției digitale și ecologice pun în pericol modelul european.
Locomotiva Europei a sărit de pe șine
S-au dus vremurile în care germanii puteau considera veștile economice proaste din Europa drept problemele altora, subliniază Financial Times. Liderul industrial al continentului, odinioară incontestabil, se află în mare dificultate – atât de mult încât unii vecini vorbesc(deocamdată doar în glumă) despre un „stat eșuat” în care trenurile nu circulă și copiii de 10 ani nu știu să citească.
Raportul Draghi oferă argumente convingătoare în favoarea unei politici industriale coerente. Cu toate acestea, la Berlin, puțini au abordat problema modului în care pot fi remediate slăbiciunile UE, în special ale celei mai mari economii europene.
În loc să înceapă să se gândească la cum ar arăta o nouă strategie economică pentru țară și continent, majoritatea au rămas în zonele lor de confort: ministrul liberal al finanțelor, Christian Lindner, sau Friedrich Merz, liderul opoziției creștin-democrate, au respins raportul pentru că acesta consacră câteva paragrafe creării de noi datorii ale UE.
Timp de decenii, prosperitatea Germaniei s-a bazat pe o creștere bazată pe exporturi, o forță de muncă calificată, un sistem de inovare puternic și o infrastructură eficientă fiind la baza succesului său ca lider mondial în domeniul producției.
Astăzi, însă, dependența de industriile tradiționale face Germania vulnerabilă. Trebuie să investească 1,4 trilioane de euro până în 2030 pentru a-și consolida baza industrială și a rămâne competitivă pe piața mondială, potrivit Federației Industriei Germane (BDI). Fără reforme, riscă să continue dezindustrializarea și declinul întreprinderilor mici și mijlocii – coloana vertebrală a economiei.
Locuințele, transporturile, educația și sistemul de sănătate sunt probleme la fel de presante care subminează credibilitatea politicienilor tradiționali atât la nivel național, cât și regional, făcând jocul populiștilor.
Doamna Ursula are agenda ocupată cu egalitatea de gen
Nici Comisia Europeană nu pare să trateze politica industrială ca pe o strategie vitală pentru o Uniune Europeană care se confruntă cu riscuri geopolitice și economice majore.
Ursula von der Leyen este mai preocupată de distribuirea funcțiilor de top în viitoarea sa echipă de conducere și(mai ales) de paritatea de gen. Dacă economia UE va depinde din nou de alți birocrați de la Bruxelles, atunci prăbușirea va fi inevitabilă. Și primele semnale vin partea Germaniei.
Raportul lui Draghi oferă un proiect – depinde de toată lumea, inclusiv de Germania, să profite de această oportunitate.
Se duce in cap sandramaua.