Dacă administrația Trump va pune în aplicare tariful de 30% la mărfurile UE, ar înseamna o schimbare radicală pentru continentul european, eliminând bucăți întregi din comerțul transatlantic și forțând o regândire a modelului său economic bazat pe exporturi.
Miniștrii europeni reuniți luni la Bruxelles au rămas convinși că îl pot aduce pe Donald Trump înapoi de la marginea prăpastiei înainte 1 august (termenul limită) și că pot ajunge la un acord care să mențină intactă relația comercială bilaterală de 1,7 trilioane de dolari.
Însă oscilațiile comportamentului lui Trump față de Uniunea Europeană – pe care uneori a catalogat-o drept prietenoasă, iar alteori a acuzat-o că a fost creată special pentru a distruge Statele Unite – mențin foarte vie amenințarea ratei de 30%, potrivit Reuters.
Oficialii UE au sperat că ar putea limita daunele prin convenirea unui tarif de bază de aproximativ 10% – cel în vigoare în prezent – cu excluderi suplimentare pentru sectoare-cheie precum industria auto.
Anul trecut, Statele Unite au reprezentat o cincime din totalul exporturilor UE. Problema lui Trump este deficitul american de 235 de miliarde de dolari generat de componenta de bunuri a acestui comerț.
Economiștii de la Barclays estimează că o rată medie a tarifelor pentru produsele UE de 35%, inclusiv taxele reciproce și sectoriale, combinată cu represalii de 10% din partea Bruxelles-ului, ar reduce producția zonei euro cu 0,7 puncte procentuale.
O estimare anterioară a institutului economic german IW a constatat că tarifele de 20% până la 50% ar costa economia Germaniei mai mult de 200 de miliarde de euro până în 2028.
Unii observatori au susținut că lupta cu Trump este ceea ce UE are nevoie pentru a finaliza reformele mult întârziate ale pieței sale unice, stimulând cererea internă și reechilibrând economia în detrimentul exporturilor, care reprezintă aproximativ jumătate din producție.
Dar Fondul Monetar Internațional a avertizat că propriile bariere interne ale UE echivalează cu tarife de 44% pentru bunuri și 110% pentru servicii. Reformele propuse, precum crearea unor piețe de capital transfrontaliere mai libere, au înregistrat puține progrese în mai bine de un deceniu.
„Este mai ușor de spus decât de făcut. Nu există un acord privind aprofundarea integrării. Barierele sunt impuse chiar de statele membre ale UE pentru a-și proteja propriile interese”, subliniază Varg Folkman, analist la think tank-ul European Policy Centre.