La doi ani după ce inflația și-a început ascensiunea rapidă, investitorii, economiștii și factorii de decizie politică rămân împărțiți pe calea de urmat.
Da, inflația globală din principalele economii dezvoltate a scăzut, impulsurile inflaționiste din pandemie, cum ar fi prețurile ridicate ale mașinilor de ocazie și ale semiconductorilor, se estompează, iar criza gazelor din Europa s-a atenuat.
Dar piețele muncii sunt tensionate, iar presiunile asupra prețurilor, excuzând energia, rămân ridicate. Miza este mare pentru factorii de decizie politică și pentru comercianți, care au fost în mod repetat înșelați de inflație.Iată ce ar putea înseamna o sădere rapidă a inflației către nivelul de 2% pe care îl vizează majoritatea băncilor centrale.
Prețurile energiei
Scăderea prețurilor la energie trage în jos inflația globală, notează The National. În condițiile în care prețurile europene la gazele naturale au atins cel mai redus nivel din august 2021, în scădere cu 85% față de vârful de anul trecut, inflația din zona euro nu mai este de două cifre.Inflația din SUA a crescut cu 6,4% în ianuarie, cea mai mică creștere din octombrie 2021, de la un maxim de 9,1% în iunie anul trecut.
Redeschiderea Chinei a impulsionat prețurile țițeiului, dar la 83 de dolari pe baril, petrolul Brent este încă în scădere cu 40% față de cei 139 de dolari atinși imediat după invadarea Ucrainei. Acesta ar trebui să ajungă la o medie de 89,23 dolari în acest an, arată un sondaj Reuters.
Lanțurile de aprovizionare
Întreruperile lanțului de aprovizionare cauzate de Covid-19 și de războiul din Ucraina, factori cheie ai creșterii inflației, s-au atenuat brusc.
Un indice al Rezervei Federale din New York sugerează că lanțurile de aprovizionare globale au „revenit la normal”, presiunile fiind la cel mai scăzut nivel de dinainte de pandemie, redeschiderea Chinei de la restricțiile severe impuse de Covid-19 fiind cea mai recentă sursă de îmbunătățire.Adam Slater, analist la Oxford Economics, remarcă faptul că acest indicator al Fed devansează inflația din Grupul celor șapte economii cu aproximativ 12 luni.
Implică faptul că inflația de bază a G7, excluzând alimentele și energia, ar putea scădea la aproximativ 2,5% până la sfârșitul anului și sub 2% la începutul anului 2024.
Salarii
Într-adevăr, piețele forței de muncă sunt tensionate. Dar indicele costurilor de ocupare a forței de muncă pe care îl urmărește Rezerva Federală a SUA încetinește și a înregistrat cea mai mică creștere din ultimul an în trimestrul al patrulea.
„Dacă este vorba de o economie în creștere puternică, în care cererea de lucrători depășește cu mult oferta, v-ați aștepta să vedeți aceste salarii și costuri de angajare crescând”, a declarat economistul internațional șef al ING, James Knightley.
În ianuarie, salariile reale din Japonia au înregistrat cea mai mare scădere din ultimii aproape nouă ani, în timp ce salariile din Italia au crescut cu doar 1,1% în 2022, față de o inflație medie de 8,7%.
Chiar și șoimii băncilor centrale, cum ar fi Joachim Nagel din Germania, acceptă că nu se dezvoltă o spirală salariu-preț.În schimb, profiturile corporative au reprezentat cea mai mare parte a presiunilor interne asupra prețurilor din zona euro începând cu 2021, arată datele BCE.
Un studiu recent al Fondului Monetar Internațional a constatat că doar într-o minoritate de cazuri în care salariile și inflația au crescut împreună timp de mai multe trimestre a rezultat o inflație susținută.
