Guvernul ascunde dezastrul care va urma. Liberalizarea pieței gazelor închide economiaTăcerea și evitarea subiectului liberalizării pieței gazelor de către Guvernul Bolojan are acum o explicație. De la o creștere de 5%, vehiculată de Asociația Furnizorilor de Energie din România, Executivul scapă porumbelul și spune că liberalizarea completă a pieței ar putea genera creșteri apreciabile ale prețului acestui bun energetic. Într-un context marcat de fluctuații tot mai pronunțate ale cotațiilor, nu poate fi exclusă o creștere a volatilității pe piața energetică, cu posibile efecte de propagare și asupra funcționării pieței interne și, respectiv, a stabilității prețurilor, arată Guvernul.
De la procentul anemic de 5% creștere a prețului la gaze din aprilie 2026, aruncat pe piață de Asociația Furnizorilor de Energie din România și la afirmațiile repetate ale ministrului Energiei, Bogdan Ivan, că prețul gazelor nu va crește în sezonul rece, subiectul consecinței liberalizării pieței gazelor a fost ținut cât mai departe de atenția opiniei publice. Un prin semnal de alarmă a venit din declarația recentă a premierului Ilie Bolojan, în care ne spune că se analizează menținerea sprijinului pentru categoriile vulnerabile și după 1 aprilie 2026.
Însă adevărata bombă a fost aruncată într-un proiect de ordonanță de urgență al Ministerului Agriculturii, care viza prelungirea perioadei de finalizare a investițiilor din programul de susținere a sectorului de suine și a sectorului avicol. ”Expirarea schemei de plafonare a prețurilor la gaze naturale, prevăzută pentru luna aprilie 2026, reprezintă un punct de inflexiune important: liberalizarea completă a pieței ar putea genera creșteri apreciabile ale prețului acestui bun energetic. Amplitudinea eventualelor majorări va depinde de o serie de factori, şi în special de condițiile prevalente la momentul respectiv pe piețele internaționale de energie. Într-un context marcat de fluctuații tot mai pronunțate ale cotațiilor, nu poate fi exclusă o creștere a volatilității pe piața energetică, cu posibile efecte de propagare și asupra funcționării pieței interne și, respectiv, a stabilității prețurilor”, se arată în expunerea de motive a ordonanței de urgență adoptată în ultima ședință de guvern.
Radiografia dezastrului
În ansamblu, contextul intern și extern continuă să fie marcat de un nivel ridicat de incertitudine. Materializarea concomitentă a mai multor riscuri – de natură fiscală, energetică, pe piața muncii sau de ordin geopolitic – ar putea genera deviații semnificative ale evoluției economiei și a inflației. De asemenea, semnalează Ministerul Agriculturii, trebuie avut în vedere că nivelul ajutorului de stat a fost stabilit la valoarea din 2022, dată de la care rata anuală a inflației a crescut după cum urmează: anul 2022 – 5,6%, anul 2023 – 10,4%, anul 2024 – 13,8%, iar pentru anul 2025 Banca Națională a României estimează o inflație de peste 9%. ”Analizând informațiile de mai sus reiese o creștere rapidă si abruptă a presiunii asupra resurselor financiare a beneficiarilor ajutoarelor de stat, aceștia având nevoie de mai mult timp pentru identificarea unor noi surse de finanțare și implementarea unor noi soluții de optimizare a cheltuielilor”, susține Ministerul Agriculturii.
Majorări pe toată linia
Conform datelor Institutului Național de Statistică si ale Băncii Naționale a României , în ultimul an situația economică generală a adus provocări semnificative agenților economici din toate sectoarele, provocări resimțite și de către beneficiarii celor două programe de investiții, mai arată Ministerul Agriculturii. Astfel, în perioada octombrie 2024 – octombrie 2025, prețul produselor nealimentare a crescut cu 10,96%, remarcând în special energia, cu o creștere de 72,30% cauzată de renunțarea la plafoanele aplicate tarifelor la electricitate pentru consumatorii noncasnici, și combustibilii cu o creștere de 5,03%. Totodată, costul orar al forței de muncă a înregistrat o creștere de 10,34% în trimestrul II al anului 2025 comparativ cu trimestrul II al anului 2024.
