Parlamentarii vor să limiteze, prin lege, controalele excesive ale autorităților făcute cu predilecție la întreprinderile mici și mijlocii, în majoritatea lor covârșitoare cu capital românesc. Acestea sunt vizate de verificări frecvente, necoordonate şi disproporţionate, ceea ce provoacă o lipsă de încredere în autoritățile publice, susțin parlamentarii. Mai mult, din cauza deficitului bugetar excesiv, se așteaptă o înmulțire a controalelor şi sancţiuni mai dure pentru IMM-urilor, percepute ca fiind mai vulnerabile.
IMM-urile se confruntă cu un mediu fiscal şi administrativ extrem de dificil, marcat de o povară administrativă excesivă, cauzată de controale frecvente, necoordonate şi uneori disproporţionate, semnalează parlamentarii AUR, într-un proiect de lege depus la Senat.
Potrivit unor studii ale mediului de afaceri (Camera de Comerţ şi Industrie a României, Consiliul Naţional al IMM-urilor), acestea suportă anual costuri semnificative atât financiare, cât şi de timp, din cauza inspecţiilor multiple şi suprapuse efectuate de diverse instituţii de control (ANAF, ITM, ANPC, DSVSA, Garda de Mediu etc.), arată parlamentarii. Aceștia atrag atenția că, pe lângă încărcarea administrativă directă, controalele excesive au efecte negative pe termen lung asupra mediului de afaceri prin pierderea productivității, dat fiind că IMM-urile alocă resurse semnificative pentru pregătirea documentelor, întâlniri cu inspectorii şi corectarea unor posibile neconformităţi, ceea ce le distrage atenţia de la activităţile productive şi innovative, dar și prin costuri suplimentare.
Astfel, pe lângă cheltuielile directe cu consultanţa, auditurile şi corecţiile, IMM-urile suportă şi sancţiuni disproporţionate, ceea ce le afectează fluxul de numerar şi capacitatea de investiții.
Percepția abuzului
Totodată, controalele frecvente la IMM-uri creează instabilitate juridică şi psihologică, dat fiind incertitudinea legată de calendarul şi amploarea controalelor, care generează stres managerial şi descurajează asumarea riscurilor necesare dezvoltării, dar și o lipsă a încrederii în administraţia publică, în condițiile în care percepţia abuzului, lipsa transparenţei şi necorelarea controalelor subminează colaborarea voluntară şi conformarea fiscală, susțin inițiatorii proiectului legislativ. Conform datelor oficiale din 2025, România a înregistrat în anul 2024 un deficit bugetar de 9,3% din PIB, ceea ce determină o presiune suplimentară asupra autorităţilor fiscale şi de control pentru a maximiza încasările, consider parlamentarii.
”Această realitate economică accentuează tendinţa de a recurge la controale mai frecvente şi sancţiuni mai dure, în special în rândul IMM-urilor, percepute uneori ca fiind mai vulnerabile şi mai puţin pregătite să reziste unor inspecţii riguroase”, se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ.
Câte controale vor mai fi premise?
În acest context, introducerea unui plafon legal de un număr maxim de două controale pe an la IMM-uri devine o necesitate stringentă, susțin parlamentarii. Aceasta va permite reducerea poverii administrative şi a costurilor asociate, lăsând antreprenorilor spaţiul necesar pentru a-şi concentra resursele pe creştere şi inovare, creşterea predictibilităţii şi transparenţei procesului de control, contribuind la stabilitatea mediului de afaceri şi reducerea litigiilor generate de controale repetitive şi arbitrare, dar la evitarea abuzurilor și a folosirii excesive a sancţiunilor ca instrument de presiune fiscală. ”Este important de subliniat că reglementarea nu exclude controalele în situaţii motivate, cum ar fi suspiciunile clare de fraudă, accidentele de muncă sau reclamaţiile justificate, ci doar previne controalele repetitive şi nejuustificate care afectează competitivitatea IMM-urilor”, subliniază inițiatorii proiectului legislativ.
Cum este în alte state?
State membre ale Uniunii Europene cu economii comparabile sau mult mai dezvoltate, precum Olanda, Danemarca şi Estonia, au implementat deja politici de limitare şi coordonare a controalelor la IMM-uri, cu accent pe prevenţie, digitalizare şi inspecţii integrate. Conform rapoartelor OECD şi Comisiei Europene, aceste măsuri au dus la reducerea costurilor administrative, creşterea gradului de conformare şi consolidarea mediului antreprenorial.
”România trebuie să adopte aceste bune practici pentru a-şi menţine competitivitatea și a atrage investiţii, evitând o povară birocratică excesivă care poate determina migrarea activităţilor economice către alte jurisdicţii mai prietenoase”, se mai precizează în proiectul de act normativ.