Scăderea inflației nu poate umbri strălucirea aurului

Cele mai recente date privind inflația din SUA și Europa au întărit așteptările de pe piață conform cărora o „aterizare ușoară” pentru economii va apărea în anul următor. Dar cum rămâne cu aurul, un refugiu sigur în vremuri nesigure?

Dacă scade inflația, ar fi rezonabil ca investitorii să favorizeze acțiunile și chiar obligațiunile în detrimentul aurului.

Cu toate acestea, privind anul viitor, există o serie de  factori care ar putea ajuta aurul să își păstreze strălucirea, chiar dacă speranțele unei aterizări ușoare se concretizează.

Potrivit Financial Times,  băncile centrale sugerează că intenționează să adauge mai mult aur la rezervele lor, iar banca centrală a Chinei, mai ales, are spațiu de manevră în acest sens. În plus, procesul de reducere a gradului de îndatorare imobiliară în curs de desfășurare în China, care afectează economia țării și activele interne, ar putea face ca gospodăriile chineze să continue să caute aurul ca depozit preferat de avere.

Investitorii, în general, ar putea dori să crească alocările de aur ca o protecție împotriva unui calendar politic neobișnuit de încărcat, care ar putea exacerba un context geopolitic deja instabil.

Ultimii ani au ridicat o altă prioritate pentru băncile centrale – diversificarea pentru a se proteja împotriva șocurilor geopolitice. Anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și apoi războiul din 2022 din Ucraina au dus la o creștere a numărului de sancțiuni occidentale asupra activelor rusești, inclusiv asupra rezervelor băncii sale centrale.

Acest lucru a declanșat un nou accent pe diversificarea rezervelor, în special de către Rusia și țările care fac afaceri cu aceasta. Aurul a oferit un activ relativ lichid și stabil, care putea fi utilizat în afara sistemelor de plată globale (în special Swift) și care, din punct de vedere istoric, a avut performanțe bune în perioadele de incertitudine sporită.

În 2022, băncile centrale au cumpărat un nivel record de 1 136 de tone de aur, potrivit World Gold Council, urmând ca în primele trei trimestre din 2023 să fie cumpărate alte 800 de tone. Achizițiile au fost  conduse de economiile emergente, în special China și Turcia.

China a fost, de departe, cel mai mare cumpărător de aur pentru rezervele băncii centrale în acest an: 181 de tone în cele nouă luni până la 30 septembrie, ducând totalul deținerilor la 2.192 de tone. Dar are un spațiu amplu pentru a crește deținerile de aur dacă dorește să se diversifice și mai mult. Aurul reprezintă aproximativ 4% din rezervele sale totale, aproape de limita inferioară a alocărilor băncilor centrale mai mari.

Un sondaj realizat de WGC, publicat în luna mai, a arătat că două treimi dintre băncile centrale din economiile emergente și 39% dintre băncile centrale din economiile dezvoltate se așteptau să își majoreze deținerile de aur în următorii cinci ani.

În cele din urmă, aurul ar putea juca un rol mai important în 2024, pe măsură ce investitorii se acoperă în general împotriva riscurilor macroeconomice și geopolitice.

Anul viitor aduce alegeri în zeci de țări; mai mult de jumătate din populația globală va decide asupra liderilor lor. Rezultatele au potențialul de a declanșa schimbări radicale de politică în țări critice, inclusiv în SUA și Taiwan.

Aceste voturi pot, de asemenea, să exacerbeze incertitudinea geopolitică, cu potențialul de a împovăra așteptările de creștere și de a trage în jos speranțele de aterizare ușoară spre o tendință mai favorabilă aurului.