Într-o rezoluție plină de furie și frustrări, Parlamentul European a condamnat cu fermitate practica statelor UE de a permite propriilor companii să facă afaceri cu Federația Rusă. În fapt, UE a rămas unul dintre cei mai mari clienți ai Rusiei pentru combustibili fosili, plătind, lunar, circa 2 miliarde de euro. Mai mult, Parlamentul European cere interzicerea gazelor din Azerbaidjan, cu care România, dar și alte țări europene, au contracte, pe motiv că acestea ar fi, de fapt, tot rusești.
Parlamentul European a cerut pedepsirea drastică a celor care continuă să facă afaceri cu Federația Rusă, demonstrând, de fapt, că sancțiunile au fost doar pentru fraieri. Astfel, în ciuda sancțiunilor, în practică, unele state membre au intensificat schimburile comerciale cu Rusia începând din februarie 2022.
Mai mult, o serie de firme din UE beneficiază de derogări în temeiul Regulamentului (UE) nr. 269/2014 al Consiliului (2) și, prin urmare, continuă să desfășoare activități comerciale cu entități ruse care fac obiectul unor sancțiuni financiare și comerciale, se arată într-o rezoluție a Parlamentului European, publicată recent în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
”Competența de a acorda derogări aparține autorităților naționale, iar instituțiile UE sunt doar informate cu privire la derogările acordate, fără posibilitatea de a le contesta. Parlamentul și alte instituții nu au acces la aceste informații esențiale, iar această practică de derogare reduce considerabil impactul dorit al sancțiunilor UE, lipsind astfel unul dintre principalele instrumente de politică externă ale UE de eficacitate și credibilitate”, se precizează în rezoluție. Rusia continuă să câștige circa 690 de milioane euro pe zi din exporturile sale de combustibili fosili (date din august 2023), iar UE continuă să trimită Rusiei 2 miliarde euro pe lună pentru combustibili fosili, susțin europarlamentarii. Din cauza importurilor continue de gaze prin conducte și de GNL, precum și din cauza diferitelor excepții de la interdicțiile de a importa țiței și produse petroliere, UE rămâne unul dintre cei mai mari clienți ai Rusiei pentru combustibilii fosili.
Comerțul, crimă de război
Pentru că sancțiunile UE împotriva Rusiei sunt un instrument de politică externă menit să pună capăt unui război ilegal, eludarea acestor restricții la exportul de bunuri critice pentru război ar putea fi considerată, în anumite cazuri grave, complicitate la crimele de război comise de Rusia și urmărită penal ca atare, consideră europarlamentarii.
Aceștia cer adoptarea de către Consiliul European a unei decizii de extindere a competențelor Parchetului European, astfel încât să includă infracțiunea de încălcare a măsurilor restrictive ale Uniunii, ceea ce ar permite o mai mare armonizare și urmărirea penală consecventă și uniformă a acestor infracțiuni în întreaga UE. În același timp, europarlamentarii regretă lipsa gravă a unei culturi a respectării regulilor referitoare la sancțiunile UE împotriva Rusiei și condamnă practica prin care bunuri din UE supuse sancțiunilor sunt vândute unor firme sau persoane din țări terțe și apoi sunt expediate direct din UE în Rusia.
Prin rezoluția adoptată, europarlamentarii solicită UE și statelor sale membre să închidă complet piața Uniunii pentru combustibilii fosili de origine rusă, precum și testarea armonizată a originii importurilor de combustibili fosili, GNL și combustibili fosili rafinați pentru a împiedica reexportarea energiei provenite din Rusia către UE.
Azerbaidjanul, reevaluat
România ar putea să rămână și fără gazele din Azerbaidjan, care le-au înlocuit pe cele rusești. Și asta pentru că Parlamentul European a cerut UE și statelor membre să își reevalueze relațiile cu țările care nu depun suficiente eforturi pentru a limita evaziunea și eludarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei, inclusiv asistența financiară acordată acestor țări și orice acces preferențial la piețele UE. În acest sens, europarlamentarii s-au declarat îngrijorați de relatările potrivit cărora Azerbaidjanul „albește” gazele rusești și a cerut insistent UE și statelor sale membre să folosească toate instrumentele posibile pentru a convinge guvernul Azerbaidjanului ”să nu mai uneltească cu regimul rus”.