Vedeta lumii vinului ar putea primi o lovitură fără precedent dacă nu se împacă rapid cu distribuitorii și consumatorii care nu înțeleg recentele creșteri de prețuri.
Criticile își au rădăcinile în aroganța percepută a prețurilor practicate. Din 2020, șampania s-a scumpit cu aproximativ 40%, potrivit AFP.
Diferența de preț față de concurență – Crémant pe piața franceză și, la nivel mondial, Cava spaniolă și, cu atât mai mult, Prosecco italiană – este îngrijorătoare pentru consumatori. În același timp, alți rivali câștigă în popularitate.
Veuve Clicquot, go home!
Semnele de respingere sunt cele mai clare în Statele Unite, în special în rândul tinerilor consumatori.Retragerea Veuve Clicquot de pe lista unora dintre cele mai bune restaurante din New York poate părea anecdotică, dar este un simbol al pierderii reputației șampaniei franțuzești.
Scoaterea de pe listă și înlocuirea altor vinuri de către distribuitori sunt indicatori cheie ai apariției fenomenului de „bashing”, scrie Jean-Marie Cardebat, profesor de economie la Universitatea din Bordeaux. În limba engleză, bashing înseamnă a lovi violent.
Vânzări în scădere
Într-un mediu economic dificil și inflaționist, strategia de creștere a prețurilor se dovedește contraproductivă. După 325 de milioane de sticle livrate în 2022, vânzările au scăzut la doar 299 de milioane în 2023 și 271 de milioane în 2024. În schimb, vânzările de alte vinuri spumante concurente au crescut în aceeași perioadă.
Standardizare
Pe lângă preț, distribuitorii critică Franța pentru gradul de standardizare sau chiar de industrializare a vinurilor, odată cu creșterea, în ultimii douăzeci de ani, a numărului de producători în raport cu viticultorii independenți care produc și vând propria șampanie. Aceștia din urmă reprezentau mai mult de 25% din producție în 2000, față de mai puțin de 18% în prezent.
Probleme sociale
Ultimul ingredient în cocktailul exploziv al bahsing-ului este mediatizarea problemelor sociale acute. Condițiile de muncă din regiunea Champagne au fost în centrul atenției presei în timpul caniculei din 2023. Cauza a fost moartea mai multor culegători de struguri. Dar dincolo de aceasta, există o adevărată criză socială în regiune, angajații punând la îndoială modul în care este împărțită valoarea.
Se adaugă o amprentă de carbon nefavorabilă din cauza greutății sticlei de șampanie, care s-ar putea dovedi în detrimentul exporturilor pe termen scurt către țări precum Canada și Norvegia.
Sticla reprezintă aproape 30% din amprenta de carbon a podgoriilor din Champagne. Ca să nu mai vorbim de o întârziere dovedită în trecerea la producția ecologică, pentru care există obstacole majore.
Hai, ma cu amprenta de carbon si moartea nu stiu cui, povesti. Adevarul e ca italienii cu proseco i-au ”ars” rau.
Hai, ma cu amprenta de carbon si moartea nu stiu cui, povesti. Adevarul e ca italienii cu proseco i-au ”ars” rau. Apoi sudamerica…
Cea mai ilară chestie este ,,amprenta”. Oare cît de îngrămădiți au putut deveni ioropenii ăștia de nu realizează că ecologeala, amprentele, grindilul îi îngroapă definitiv?