Să vină liberalizarea pieței! România a ajuns în top 5 al celor mai mari prețuri la energie

Sebastian Burduja ne-a spus că România are al 5-lea cel mai mic preț pentru electricitate din UE. În realitate, conform datelor la zi ale Agenției Internaționale a Energiei, locul ăla 5 este din topul celor mai mari prețuri la energie. Informația ar cam trebuie să dea fiori întregii populații, dar și agenților economici, pentru că liberalizarea prețurilor din aprilie 2025 va însemna și prăbușirea ireversibilă a țării.

Agenția Internațională a Energiei (IEA), un organism interguvernamental care susține cu patimă Green Deal-ul Comisiei Europene, a reușit, involuntar, să ne dea o imagine a dezastrului creat de tranziția la energia verde și de autosancționarea UE prin ruperea relațiilor economice cu Federația Rusă. Aceasta a publicat prețurile energiei electrice în cele mai importante părți ale lumii, chiar dacă nu din toate țările, care ne arată o Europă absolut divizată și diferențe uriașe între competitorii economici de la nivel global.

Fiindcă ne afectează în toate modurile posibile, trebuie să începem cu România, care are al 5-la cel mai mare preț la energie din UE, loc pe care îl împarte cu Bulgaria, o țară la fel de săracă, față de minciunile autorităților, care continuă să ne repete că am avea al 5-lea cel mai mic preț din Uniune.

Astfel, România, în perioada analizată 9 octombrie 2024-9 noiembrie 2024, avea un preț de 108,25 euro/MWh. Înaintea țării noastre s-au situat Italia, cu 178,54 euro/MWh, Irlanda, cu 133,06 euro/MWh, Austria, cu 121,48 euro/MWh, și Germania, cu 119,46 euro/MWh. Și asta în condițiile în care salariile medii nete sunt de 2.000 euro în Italia, de 3.600 euro în Irlanda, de 3.200 euro în Austria și de 3.170 euro în Germania.

În România, salariul mediu net este de 925 euro, iar în Bulgaria, de doar 780 euro. Făcând comparație cu țările de categoria a doua din UE, avem prețuri la energie de 96,58 euro/MWh în Grecia, 100,61 euro în Polonia, 104,15 în Ungaria, 100,4 euro în Slovenia, 101,28 în Cehia, 102,76 euro în Slovacia, 79,45 euro în Portugalia și între 73 euro/MWh și 75 euro/MWh în Lituania, Letonia și Estonia.

Europenii, ca ”frații”

Piața unică, solidaritatea și sloganul ăla cu ”o singură Europă” nu înseamnă mai nimic. Prețurile energiei din statele Uniunii Europene ne arată că fiecare este pe cont propriu și face orice să supraviețuiască într-o competiție canibalică, haotică și în care se aplică doar regula ”scapă cine poate”.

În timp ce motorul înecat al Europei, Germania, are un preț de aproape 120 euro/MWh, Franța huzurește cu doar 72,53 euro/MWh, Spania are 78,06 euro, Olanda, 99,46 euro, Danemarca, 86,45 euro, Belgia, 89,22 euro, Finlanda, 21,45 euro, și, țineți-vă bine, Suedia are un preț la energie de numai 16,66 euro/MWh. Norvegia, care e și ea în Spațiul Economic European, a înregistrat un preț la energie de 21,63 euro/MWh. De partea cealaltă, Federația Rusă rivalizează doar cu Suedia, pentru că are un preț la energie de 18,7 euro/MWh, în timp ce în SUA prețul este de 27,1 euro/MWh. Prin celelalte părți ale lumii mai avem Iran, cu 22,49 euro/MWh, Turcia, cu 61,98 euro/MWh, Japonia, cu 73,12 euro, Australia, cu 52,34 euro, Argentina, cu 42,48 euro, Mexic, 31,58 euro, și Bolivia, cu 15,79 euro/MWh, aceasta din urmă având cel mai mic preț dintre cele raportate de IEA.

Gata cu protecția populației

În 2024, gospodăriile și întreprinderile încă trăiesc cu efectele crizei energetice globale care a dus la o creștere fără precedent a facturilor la energie, semnalează IEA. Creșterile mari ale prețurilor la gaz, petrol și electricitate au forțat consumatorii să plătească mai mult pentru energie acasă și la pompele de combustibil.

”În țările OCDE pentru care sunt disponibile date, prețurile la energie de consum în 2024 au scăzut în medie cu aproape 15% față de nivelurile de vârf, dar sunt în medie cu peste 40% mai mari decât în ​​ianuarie 2021. În același timp, inițiativele guvernamentale de a protejați consumatorii de cele mai grave creșteri ale prețurilor se apropie de sfârșit. Între începutul anului 2022 și mijlocul lui 2023, guvernele din întreaga lume au alocat 940 de miliarde dolari măsurilor de accesibilitate pe termen scurt, ajungând la peste 500 de miliarde dolari în 2022. Acestea au scăzut la 100 de miliarde dolari în 2024”, se precizează într-un raport al IEA.