Pe masa Guvernului în ședința de joi s-a aflat un proiect de hotărâre cu un conținut stupefiant. Acesta parafa un acord între România și Republica Elenă, prin care țara noastră se obligă să returneze grecilor peste 1,3 milioane de euro, la care se adaugă și dobânzile aferente, sumă donată în 2002 pentru echipamente medicale. Achiziția nu s-a mai efectuat la momentul respectiv, dat fiind că au tot apărut divergențe din partea elenă legate de modalitatea în care acest proiect urma să fie implementat. Ulterior, grecii și-au cerut banii înapoi, pe motiv că am intrat în UE și nu mai aveam nevoie de ei.
După ce s-au certat câțiva ani pe dobânda pe care România ar fi trebuit să o plătească pentru o donație din 2002 primită din partea Greciei, Guvernul a anunțat că s-a ajuns, în sfârșit, la un acord cu partea elenă. Astfel, țara noastră este obligată să înapoieze suma de 1.330.000 euro grecilor, la care se adaugă o dobândă de 57.761,32 euro. Povestea a început în 2001, când s-a semnat, la Atena, Acordul pentru un Program de cooperare şi asistență bilaterală între Guvernul Republicii Elene şi Guvernul României privind acordarea de asistență în cadrul Programului de cooperare şi asistență bilaterală al Republicii Elene către Guvernul României pentru suport bugetar pentru achiziționarea de echipament pentru aripa nouă a Spitalului de Urgenţă din Bucureşti (Floreasca).
În baza acestuia, grecii au acordat Guvernului României un grant în valoare de 1.330.000 euro, transferul sumei realizându-se la data de 13.08.2002. ”De la intrarea în vigoare a documentului, cele două părți au derulat activități comune ce au avut ca scop realizarea unui studiu de fezabilitate în ceea ce privește echipamentele ce urmau a fi achiziționate. Ulterior, au fost înregistrate divergențe legate de modalitatea în care acest proiect urma să fie implementat, fapt ce a condus la întârzieri semnificative în implementarea acordului”, arată Guvernul.
Ei au vrut, dar nu s-a putut
În vederea deblocării acestui impas, în cursul anului 2012, și ca urmare a inițiativei părții elene, s-au inițiat și derulat demersuri în vederea renegocierii Acordului semnat în 2001 pentru a se identifica o soluție acceptată de ambele părți pentru a utiliza suma acordată. Cu toate acestea, în anul 2017, partea elenă a solicitat părții române returnarea fondurilor. Motivul invocat de partea elenă pentru această solicitare a fost cel al aderării României la Uniunea Europeană, fapt ce a condus la neeligibilitatea țării noastre de a mai beneficia de fondurile acordate de partea elenă în cadrul programului asistenței pentru dezvoltare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
”La momentul respectiv, partea elenă nu a dorit renegocierea Acordului, ci a solicitat returnarea fondurilor. În acest context, partea română și-a exprimat acordul pentru încetarea valabilității Acordului semnat în 2001 și, în consecință, returnarea fondurilor. Un Memorandum de inițiere a negocierilor, alături de proiectul de text al Acordului privind returnarea fondurilor către partea elenă, a fost aprobat în ședința de Guvern din data de 23 februarie 2022. Negocierile au fost purtate în perioada octombrie 2018 – iulie 2024, prin intermediul corespondențelor diplomatice. Pe tot parcursul acestora a fost notată dorința părții elene de recuperare a fondurilor, inclusiv a dobânzii acumulate în perioada în care fondurile nu au fost utilizate”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern.
Voiau dobândă mai mare
Potrivit Guvernului României, cele mai importante subiecte, în vederea finalizării negocierilor, au fost reprezentate de modalitatea de returnare și primire a sumei în valoare de 1.330.00 euro, precum și de valoarea actualizată a dobânzii acumulate, de la deschiderea contului până în prezent.
În cadrul negocierilor, partea elenă a solicitat transmiterea motivului pentru care valoarea dobânzii comunicată de partea română în lunile iulie 2022 și iunie 2023, în valoare de 57.761,32 euro, nu a înregistrat în continuare creșteri. În vederea clarificării motivului pentru care dobânda acumulată nu a mai crescut, partea română a întreprins demersurile necesare pe lângă Banca Comercială Română (BCR), în vederea obținerii unui răspuns. În acest sens, justificarea primită din partea BCR a fost că, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, contul inițial putător de dobândă a devenit un cont purtător cu dobândă zero, fapt ce a fost comunicat părții elene.