S-au prăbușit eolienele. Energia intermitentă crește importurile

Producția de energie a eolienelor s-a prăbușit catastrofal în ianuarie, o lună preconizată a fi propice pentru acest sector. Consecința directă a fost o creștere a importurilor de energie cu 63,3%, având în vedere și producția în cădere liberă a termocentralelor pe cărbune, care nu mai au voie să producă. Producția din hidroenergie a scăzut și ea, din cauza obligației de a acoperi dezechilibrele provocate de eoliene și fotovoltaice.

Raportul Institutului Național de Statistică privitor la resursele de energie primară din luna ianuarie 2024 arată o prăbușire catastrofică a producției eolienelor. Practic, aceasta a scăzut cu aproape 20% față de aceeași perioadă a anului trecut, conducând și la o explozie a importurilor de energie, care s-au majorat cu 63,3%.

Potrivit INS, în perioada 1.I-31.I.2024, resursele de energie primară au scăzut cu 1,5%, iar cele de energie electrică au crescut cu 1,0% față de perioada 1.I-31.I.2023. Principalele resurse de energie primară, în perioada 1.I-31.I.2024, au totalizat 2.648,5 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 39,0 mii tep faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Producţia internă a însumat 1.518,9 mii tep, în scădere cu 47,0 mii tep (-3,0%) faţă de perioada 1.I-31.I.2023.

Producţia din termocentrale a fost de 1.994,9 milioane kWh, în creștere cu 3,2 milioane kWh (+0,2%). Producţia din hidrocentrale a fost de 1.518,4 milioane kWh, în scădere cu 60,6 milioane kWh (-3,8%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 1024,1 milioane kWh, în scădere cu 9,3 milioane kWh (-0,9%). Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-31.I.2024, a fost de 805,3 milioane kWh, în scădere cu 198,3 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 99,3 milioane kWh, în creștere cu 43,2 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2023.

Consumul populației, în cădere liberă

Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 4.515,9 milioane kWh, cu 3,2% mai mare faţă de perioada corespunzătoare a anului 2023, în timp ce consumul final de energie electrică în economie a crescut cu 9,0%; iluminatul public a înregistrat o scădere cu 0,2%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 13,8%. Exportul de energie electrică a fost de 1069,8 milioane kWh, în scădere cu 83,7 milioane kWh. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 583,2 milioane kWh, în creștere cu 4,2 milioane kWh. De la începutul lunii ianuarie și până în prezent, producția în termocentralele pe cărbune a scăzut și s-a stabilizat la doar 600 MWh, punând în dificultate echilibrarea sistemului.

Astfel, dezechilibrele provocate de regenerabile sunt acoperite de hidroenergie, cu scăderi ale cantităților vândute pe piață. Ieri, la ora 17, România importa circa 400 MW și producea hidroenergie  2.338 MW- 36,78%,  hidrocarburi, 1638 MW – 25,77%, nuclear, 1.320 MW – 20,79, cărbune, 673 MW – 10,60%,  fotovoltaic 288 MW – 4,63 %, biomasă, 65 MW – 1,02%, eolian,  29 MW – 0,46%, cu stocare de 2 MW – 0,03%.

Colapsul este aproape

Ministerul Energiei a anunțat construirea unor capacități de producție din vânt și soare de 5.000 MW, fără a avea vreo idee despre capacitățile necesare pentru flexibilizarea sistemului, adică producția în bandă, capabilă să acopere golurile de sarcină. Mai mult, la sfârșitul anului viitor din sistem vor ieși 700 de MW, când reactorul 1 de la Cernavodă va intra în retehnologizare pentru o perioadă de cel puțin doi ani. Într-un studiu de adecvanță a sistemului, Transelectrica nu preconizează nicio centrală pe gaze care să se mai construiască în următorii ani, astfel că sistemul este foarte aproape de intrarea în colaps.