România a ajuns la un deficit bugetar apocaliptic de 63,66 miliarde lei, mai mare cu 20 miliarde de lei decât în 2020, când economia a fost efectiv închisă. Blocul Național Sindical (BNS) a avertizat asupra derapajului nepermis și a arătat că acesta nu este justificat de așa-zisele investiții despre care vorbea premierul Marcel Ciolacu. În acest ritm, anul se va încheia cu un deficit de 7%, care va avea drept consecință creșteri generalizate ale taxelor și impozitelor.
Deficitul bugetar a explodat, astfel că, după primele 6 luni din 2024, este mai mare cu 5 miliarde de euro față de aceeași perioadă din 2023, a atras atenția Blocul Național Sindical (BNS). Datele publicate de Ministerul Finanțelor au arătat o înrăutățire fără precedent a indicatorilor economici, astfel încât deficitul bugetar în perioada ianuarie-iulie 2024, a ajuns la 3,6% din PIB (63,66 miliarde lei).
Cu excepția anului pandemic 2020 (când deficitul la 6 luni a fost de 4,17% din PIB, generat de cauza obiectivă a închiderii economiei), finanțele publice înregistrează în prima jumătate a anului, cel mai avansat declin din ultimii 10 ani, a semnalat BNS.
”În consecință, datoria publică raportată de Ministerul Finanțelor s-a situat la un record istoric. La finalul lunii aprilie (pentru care există date disponibile) datoria publică a ajuns la 52,5% din PIB (852,82 miliarde lei, 171,59 miliarde Euro), și a înregistrat astfel o creștere de 354,24 miliarde lei (71 de miliarde Euro) față de finalul anului pandemic 2020. Nominal, deficitul bugetar după primele 6 luni (63,66 miliarde lei) a fost chiar mai mare decât rezultatul din perioada similară a anului pandemic 2020 (45,18 miliarde lei), perioadă în care economia a fost afectată grav de restricțiile pandemice”, se arată într-un comunicat al BNS. Potrivit organizației sindicale, majorarea deficitului bugetar în primul semestru al anului, cu 26,45 miliarde de lei față de perioada similară din 2023 (+71%) este explicată doar parțial de majorarea investițiilor. Și asta deoarece cheltuielile pentru investiții (care includ cheltuielile de capital) s-au majorat în aceeași perioadă cu doar 13,47 miliarde lei față de perioada similară din 2023, diferența de aproape 13 miliarde de lei din deficitul suplimentar reprezentând majorarea cheltuielilor generale de funcționare a statului, inclusiv majorarea dobânzilor achitate pentru datoria publică a căror plată a ajuns la un maxim istoric înregistrat în primele 6 luni ale unui exercițiu fiscal.
Peste 17 miliarde de lei, doar dobânzile
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns să reprezinte mai mult de un sfert din deficitul bugetar, respectiv 17,6 miliarde lei pentru perioada ianuarie-iulie 2024 (1% din PIB), susține BNS. Raportat la cheltuielile generale de funcționare ale statului (339,17 miliarde lei în primele 6 luni), deficitul bugetar înregistrat reprezintă 18,67% din valoarea acestora, de asemenea un nou record negativ, ceea ce înseamnă că aproape o cincime din cheltuielile realizate se efectuează din sume împrumutate: din fiecare 5 lei cheltuiți de stat, unul este împrumutat.
”Evoluția în dinamică a principalelor capitole din bugetul general consolidat sugerează înrăutățirea în continuare a finanțelor publice, având în vedere că pentru perioada analizată, veniturile bugetare s-au majorat într-un ritm net inferior (+13,5%) față de dinamica înregistrată de cheltuieli (+21,2%), iar sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate au înregistrat o dinamică negativă (-11,7%) față de perioada similar”, se precizează în comunicatul BNS.
Împrumuturile, mai mari decât încasările TVA
Deficitul de 63,66 miliarde de lei a ajuns să reprezinte mai mult decât toate încasările din TVA pentru primele 6 luni ale acestui an (57,09 miliarde lei) și mult mai mult decât încasările însumate din alte 3 capitole bugetare, respectiv din impozit pe profit, impozit pe salarii și venit și din alte impozite pe venit, profit și câștiguri de capital, toate acestea generând încasări totale de 42,3 miliarde lei).
”În concluzie, datele semestriale privind execuția bugetară arată faptul că reformele anunțate (E-factura, E-TVA) au avut efecte minimale (dacă nu chiar contrare, întrucât rezultatul semestrial s-a degradat fără precedent) și au fost mai degrabă de natură să bulverseze mediul economic din România, salariați și angajatori, întrucât, ajustarea fiscală nu s-a produs în ultimii 4 ani și nu pare să se producă nici în anul 2024. În timp ce în 10 Mai 2024, Guvernul României își menținea ținta de deficit de 4,9% pentru anul 2024, estimările Comisiei Europene arată că deficitul bugetar va atinge 7% din PIB în acest an”, a arătat BNS.