S-a importat peste 30% din necesarul de energie. Fără cărbune, intrăm în blackout

Sindicatele din sistemul energetic au cerut Guvernului să stopeze închiderile grupurilor pe cărbune, având în vedere că, înainte de venirea iernii, România a ajuns să importe peste 30% din necesar.  Cum momentul punerii în funcțiune a centralelor pe gaze este necunoscut, pericolul unui blackout este iminent. Sindicaliștii arată că doar Complexul Energetic Oltenia are o capacitate de producție de peste 1.900 MW, însă nu a fost lăsat să producă mai mult de 800 MWh, chiar și în condițiile unui deficit de energie periculos.

Federația Națională a Sindicatelor din Electricitate ”Univers” și Federația Națională Mine Energie au somat Guvernul să urgenteze decalarea termenelor de decarbonizare a României și să facă demersuri pentru asigurarea securității energetice a țării, prelungind perioada de funcționare a grupurilor energetice pe bază de cărbune până la punerea în funcțiune a altor capacități de producere a energie electrice în bandă.

”Constatăm cu îngrijorare că, în ultimele săptămâni, România a importat peste 30% din necesarul de energie electrică al țării, atingând un vârf de import de 2.915 MWh la data de 14.11.2024, ora 19.55. La acel moment, Sistemul Energetic Național înregistra un consum de 8.115 MWh și o producție internă de doar 5.200 MWh, în condițiile în care Complexul Energetic Oltenia poate avea o disponibilitate de producție de peste 1.900 MWh. Având în vedere că sezonul rece este abia la început, cu temperaturi încă pozitive, se impune mai mult ca oricând urgentarea decalării termenelor de decarbonizare a României, situația menționată reprezentând un argument esențial și evident ce nu are nevoie de studii de adecvanță sau alte tergiversări invocate de politicieni”, se arată într-un comunicat al federațiilor sindicale din sistemul energetic.

România, decarbonizată cu 9 ani înainte de termen

După cum se precizează în Raportul național de inventariere (NIR), inclus în Inventarul Național al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (INEGES) din 2023, emisiile și absorbțiile agregate de GES s-au ridicat la 66,15 Mt CO2-eq în 2021. Aceasta înseamnă o reducere de 77% a emisiilor nete de GES la nivel național în comparație cu nivelurile de emisii din 1989, îndeplinind astfel obiectivul UE de reducere a GES cu 55% până în 2030 mult înainte de termen, susține Ministerul Energiei.

Ponderea predominantă a emisiilor provine din sectorul energie (de-a lungul întregii perioade analizate), reprezentând 67% din total emisii în 2021, urmat de agricultură, cu aproape 17%, sectorul procese industriale și utilizare a produselor (IPPU), cu aproximativ 11% și sectorul deșeurilor, cu o pondere de 5%. În perioada 1989-2021, emisiile de GES din sectorul energetic au înregistrat o reducere de peste 65%.

5.000 MW scoși din sistem

În ultimii 6 ani, structura de producție a energiei electrice a fost puternic influențată de retragerile din exploatare ale unor centrale electrice sau grupuri generatoare care funcționau pe cărbune sau pe hidrocarburi, mai arată Ministerul Energiei. În perioada 22.09.2017 – 01.06.2023, la nivelul României au fost retrase din exploatare capacități care totalizează o putere instalată de 5.508 MW. Astfel, în 2023, capacitatea instalată în sistemul electroenergetic a atins un minim istoric de 18.254 MW, de la 24.606 MW în 2019, ceea ce înseamnă o capacitate mică de generare, în comparație cu alte țări europene cu economii similare.

”Puterea instalată brută a centralelor electrice puse în funcțiune în anul 2023 în România a fost de 624 MW, majoritatea puterii fiind instalată în centrale electrice fotovoltaice – 496 MW, însă acestea nu au compensat pentru scoaterea din funcțiune a două grupuri pe cărbune de la CE Oltenia”, semnalează Ministerul Energiei. La începutul lui 2024, România a înregistrat o putere instalată netă pe bază de cărbune de 1.909 MW, însemnând o reducere semnificativă comparativ cu anul 2023, când puterea instalată netă a fost de 2.673 MW.

Strategic și nu prea

Cărbunele este un combustibil strategic în susținerea securității energetice naționale și regionale, întrucât în perioadele meteorologice extreme, precum și în situații de criză energetică, acesta stă la baza rezilienței alimentării cu energie și a bunei funcționări a sistemului electroenergetic național, consideră Ministerul Energiei.

”Aceste resurse convenționale sunt deosebit de valoroase datorită capacității lor de a oferi energie stabilă, fără a fi afectate în mod semnificativ de fluctuațiile pieței sau de factori geopolitici. Fiind indigene, permit o independență mai mare în raport cu sursele externe de energie, reducând vulnerabilitatea țării în fața unor eventuale crize energetice sau perturbări geopolitice”, se precizează într-un document al Ministerului Energiei.