Din cele 8 firme selectate pentru acordarea de ajutoare de stat pentru investiții în industria prelucrătoare, cu care s-au semnat și contractele, nu a mai rămas niciuna. Guvernul a cheltuit cei 300 de milioane de euro destinați relansării industriei românești, care ar fi contribuit și la redresarea economică a țării, iar acum a început să trimită adrese companiilor românești prin care sunt anunțate că finanțarea a fost anulată sub diferite pretexte, care de care mai absurde. La Chimcomplex, de exemplu, care urma să construiască prima fabrică de rășini din Estul Europei, pretextul a fost că nu a făcut credit pentru partea sa de contribuție, deși avea banii în conturi.
Industria românească a primit încă o lovitură de la Guvern. Marea finanțare de 300 milioane de euro, pentru proiecte în industria prelucrătoare, a fost anulată pentru că Executivul a cheltuit banii. Cele 8 companii care fuseseră declarate câștigătoare pentru ajutoarele de stat au început să primească, la un an de la semnarea contractelor, adrese de anulare a finanțării, sub diferite pretexte. 6 dintre ele au primit deja înștiințări de acest gen, iar la celelalte două procedurile sunt în desfășurare.
În data de 18 decembrie 2023, Ministerul Economiei anunța că cele 8 firme din industria prelucrătoare care au fost declarate eligibile pentru obținerea finanțării pe schema de ajutor de stat instituită prin HG 959/2022 au semnat contractele la sediul instituției. Schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare era o schemă multianuală de granturi de la bugetul de stat, pentru investiții inițiale ale companiilor din industria prelucrătoare, în valoare totală de 300 de milioane de euro și lansată în anul 2022. Ajutoarele care urmau a fi acordate vizau realizarea de investiții inițiale sau pentru o investiţie iniţială în favoarea unei noi activităţi economice, fiind considerate costuri eligibile investițiile în active corporale și necorporale, costurile salariale estimate care rezultă din crearea de locuri de muncă în urma unei investiţii iniţiale, calculate pe o perioadă de doi ani sau o combinaţie între cele două. În sesiunea 01 noiembrie 2022 -16 decembrie 2022 au aplicat 97 de companii, dintre care 8 s-au calificat pentru sprijin, în limita bugetului disponibil, arăta Ministerul Economiei.
Motive aberante
În cazul Chimcomplex, în adresa de respingere de la finanțare se invoca faptul că firma românească nu a prezentat dovada unui împrumut bancar pentru acoperirea a 60% din investiție, deși compania avea acești bani în conturi.
”Contractul de finanțare prevede să arăți partea ta de bani, din surse proprii sau surse atrase, pentru că și noi participăm cu 60% din investiție. Le-am arătat că avem banii în depozite și cei de la minister ne-au spus că ei vor să le arătăm credite. Le-am spus că nu suntem obligați să facem credite, pentru că în contract scrie clar și surse proprii. Și ei atunci ne-au reziliat contractul. Dar o să mergem în instanță și sigur o să câștigăm. Probabil că nu mai au bani de investiții, nu știu, habar nu am, dar la noi respingerea a fost clar o eroare tehnică, pentru că sigur vor pierde, dar la ceilalți 5 care au fost respinși habar nu am de motivele invocate. Acum, dacă vrei să faci o speculație, dacă s-au adunat 6 din 8, înseamnă că nu au mai vrut să dea banii de investiții pentru că nu îi mai au. Banii ar fi trebuit dați din bugetul național și sunt bani alocați din bugetul de pe anul trecut, prin ianuarie, deci ar fi trebuit să îi aibă. Acum că ei i-au tăiat, nu știm politica”, ne-a declarat Ștefan Vuza, acţionarul majoritar al combinatului chimic Chimcomplex.
Valoarea importurilor s-ar fi redus cu 200 milioane de euro
Investiția în fabrica de rășini din Bacău ar fi însemnat peste 300 de locuri de muncă, peste 200 milioane de euro reducerea importurilor, pentru se produceau în țară și atunci ar fi scăzut deficitul balanței comerciale.
”România nu a produs niciodată rășini și, prin această fabrică nouă, nu se mai importau. Fabrica ajuta țara pe toate liniile, de aceea spun că este o eroare, pentru că este ilogic. Ar fi fost prima fabrică din Estul Europei și o s-o facem, dacă țara cere, dat fiind că se consumă 26.000 de tone pe an. Proiectul este unul gigant, pentru că fabrica se întinde pe o suprafață de 30.000 mp. Și va costa 125 milioane de euro, iar cifra de afaceri va fi de peste 200 milioane de euro pe an”, ne-a mai precizat Ștefan Vuza. Chimcomplex este principalul producător și furnizor de substanțe chimice vitale din regiune, fiind o companie strategică pentru economia românească, înființată în 1954 la Borzești, Onești. Chimcomplex administrează în prezent cel mai mare combinat de produse chimice, cu două platforme industriale la Onești și Râmnicu Vâlcea (fostele active ale Oltchim).