S-a dus și mirajul eolienelor. Producția, la cel mai scăzut nivel

Institutul Național de Statistică a raportat o scădere de 16,9% a producției de energie eoliană în primele 8 luni ale acestui an, ceea ce înseamnă o prăbușire zdravănă a celei mai importante resurse regenerabile. Creșterea de 60,5% a fotovoltaicelor nu a compensat nimic, dat fiind că reprezintă jumătate din capacitatea instalată a eolienelor și produc în afara orelor de vârf, doar ziua și în sezonul cald. Pe acest fond și importurile de energie au crescut cu 60,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

În primele opt luni ale acestui an, resursele de energie primară au scăzut cu 2,6%, iar cele de energie electrică au scăzut cu 0,9%, față de perioada 1.I-31.VIII.2023. Principalele resurse de energie primară, în perioada 1.I-31.VIII.2024, au totalizat 21350,4 mii tone echivalent petrol1 (tep), în scădere cu 559,5 mii tep față de perioada 1.I-31.VIII.2023. Producţia internă a însumat 11.330,2 mii tep, în scădere cu 644,7 mii tep (-5,4%) faţă de perioada 1.I-31.VIII.2023, iar importul a fost de 10.020,2 mii tep, În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 43.992,5 milioane kWh, în scădere cu 382,6 milioane kWh față de perioada 1.I-31.VIII.2023.

Producţia din termocentrale a fost de 11.376,3 milioane kWh, în creștere cu 127,8 milioane kWh (+1,1%). Producţia din hidrocentrale a fost de 10588,5 milioane kWh, în scădere cu 3.482,3 milioane kWh (-24,7%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 7.003,8 milioane kWh, în scădere cu 308,1 milioane kWh (-4,2%). Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-31.VIII.2024, a fost de 4.102,6 milioane kWh, în scădere cu 835,9 milioane kWh față de perioada 1.I-31.VIII.2023, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 2.569,4 milioane kWh, în creștere cu 969,0 milioane kWh față de perioada 1.I-31.VIII.2023. Importul de energie electrică a crescut cu 60,5%, +3.146,9 milioane kWh. Consumul final de energie electrică în această perioadă a fost de 33.561,0 milioane kWh, cu 1,4% mai mare față de perioada 1.I-31.VIII.2023, consumul final de energie electrică în economie a crescut cu 1,1%; consumul populaţiei a crescut cu 2,9%, iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 3,4%. Exportul de energie electrică a fost de 7.171,5 milioane kWh, în scădere cu 725,8 milioane kWh, mai arată INS.

Investițiile, marea necunoscută

Singurele lucruri certe pe care le comunică Ministerul Energiei sunt legate de finanțările aprobate pentru diverse proiecte. În rest, toate aspectele sunt niște mari necunoscute. Termenele de finalizare ale proiectelor se amână de pe un an pe altul și nimeni nu știe când și dacă acestea se vor realiza.

Transelectrica atrage atenția că problema majoră pentru planificarea reţelei constă, în ultimii ani, în incertitudinea asupra evoluţiei parcului de producţie, deoarece au fost declarate un număr mare de intenţii de instalare de centrale noi, iar dezvoltarea parcului de producţie se desfăşoară descentralizat, ca o consecinţă a planurilor de afaceri ale investitorilor.

”Nu există un organism care să coreleze evoluţia parcului de producţie cu evoluţia consumului şi a capacităților de stocare care să poată pune la dispoziţia OTS un grafic de evoluţie în timp pe care să se bazeze planificarea dezvoltării reţelei. Sursa principală de informare pentru OTS sunt comunicările de intenţii primite la solicitarea sa de la producătorii existenţi şi cererile de racordare la reţea primite de la potenţiali utilizatori conform legislaţiei în vigoare privind accesul la reţea. Intenţiile de dezvoltare sau reducere a activităţii producătorilor sunt, însă, informaţii sensibile din punct de vedere comercial, iar realizarea lor este dependentă de reuşita finanţării, deci credibilitatea informaţiilor primite de OTS este limitată. Ele nu reprezintă un angajament ferm din partea beneficiarilor şi nerespectarea programului propriu anunţat nu prezintă nici un risc pentru aceştia”, susține Transelectrica.

Riscuri pe toată linia

Timpul necesar construcţiei unor linii noi poate fi sensibil mai mare decât cel al construirii obiectivelor de producţie sau consum noi. Aceasta face necesară începerea construcţiei liniilor înainte de demararea investiţiei utilizatorului, introducând un element important de risc pentru Transelectrica SA.

”O dificultate privind analiza regimurilor de funcţionare ale RET, este instalarea unui volum important de putere în centrale eoliene și fotovoltaice, a căror disponibilitate este aleatorie, în funcţie de condițiile meteorologice viteza vântului și radiația solară”, mai avertizează Transelectrica.