Actualul ministru al Culturii, Natalia Intotero, a vrut să-și arate recunoștința față de numirea sa în funcție și a plusat la măsurile de austeritate anunțate de Guvern, aducând bani la buget. Cum? Aceasta a decis să închirieze o ”halcă” din cea mai importantă instituție din patrimoniul ministerului, Biblioteca Națională a României, unde să se deschidă un restaurant și o terasă a acestuia. Pe principiul dacă occidentalii au transformat bisericile în cârciumi, de ce să nu transformăm și noi instituțiile de cultură naționale în așa ceva.
Ca să mai încropească ceva în vistieria goală a bugetului, Ministerul Culturii a decis să facă afaceri în instituția sacră a Bibliotecii Naționale Române. Acolo, pe ditamai spațiul, de peste 810 mp, ministrul Natalia Intotero s-a gândit să trântească o cârciumă cu terasă, legătura dintre cele două activități fiind una foarte strânsă: după ce obosești citind, te duci să te mai înviorezi cu un șpriț.
Cârciuma ar avea o importanță crucială, în opinia ministerului, având în vedere că ar avea clienți nu numai din rândul publicului, ci, mai ales, din rândul angajaților, care nu au și ei, săracii, unde să mănânce. Astfel, la inițiativa Ministerului Culturii, Biblioteca Naţională a României a solicitat valorificarea prin închiriere a unor spaţii situate în incinta bunului imobil, în scopul prestării de servicii de alimentaţie publică pentru personalul bibliotecii, utilizatorii și vizitatorii acesteia, precum și pentru public.
”Potrivit prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 334/2002 privind bibliotecile, republicată, Biblioteca Naţională a României este o instituţie publică finanţată din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii, astfel că, îi sunt aplicabile prevederile art. 333 alin. (41) din O.U.G. nr. 57/2019, care stipulează pentru Ministerul Culturii şi instituţiile publice aflate în subordinea acestuia, dreptul de a reţine o cotă-parte de 50% din veniturile încasate cu titlul de chirie”, se arată în expunerea de motive a unui proiect de hotărâre, elaborat de Ministerul Culturii.
Alimentație publică cu licitație
Proiectul de hotărâre are ca obiect de reglementare aprobarea închirierii unor spaţii în suprafaţă utilă cumulată de 811,23 mp, din care 401,47 mp reprezintă restaurantul şi 409,76 mp reprezintă terasă, în scopul prestării de servicii de alimentaţie publică către personalul propriu şi către public, susține Ministerul Culturii.
Pentru închirierea suprafeţelor respective, Biblioteca Naţională a României a stabilit valoarea minimă de 45.700 lei/lună, conform Raportului de evaluare proprietate imobiliară nr. 293/02.09.2024. ”Valoarea spaţiilor destinate închirierii este estimată potrivit Raportului de evaluare -Evidențierea valorii juste din contabilitate aferentă spațiului restaurant situat la parterul clădirii Bibliotecii Naționale a României, valoare justă conform valorii contabile actuale- nr. 297/12.11.2024, la suma de 5.779.237 lei. Închirierea spaţiilor ce fac obiectul proiectului de act normativ urmează a se realiza prin licitaţie publică, în condiţiile legii, pentru o perioadă de 5 (cinci) ani, cu posibilitatea de prelungire cu un an, prin act adiţional”, se precizează în proiectul de act normativ.
Jumătate din bani merg la buget
Biblioteca Naţională a României va reţine o cota-parte de 50% din sumele încasate din închirierea spaţiilor deţinute, diferenţa de 50% din aceste sume urmând a fi virată către bugetul de stat. Potrivit fișei financiare, veniturile estimate ale Bibliotecii Naționale a României sunt de 251.350 lei în 2025, 274.200 lei în 2026 și o medie pe 5 ani de 269.630 lei. Aceleași venituri vor fi încasate și la bugetul de stat. ”Prezentul proiect de hotărâre a Guvernului este un act cu caracter individual. Responsabilitatea privind realitatea şi corectitudinea datelor prevăzute în proiectul de hotărâre revine Bibliotecii Naţionale a României şi Ministerului Culturii. Potrivit informaţiilor deţinute, bunul imobil prevăzut de prezentul proiect de hotărâre nu face obiectul unor litigii aflate pe rolul instanţelor, nu este grevat de sarcini şi nu face obiectul unor cereri de restituire/revendicare”, se mai arată în proiectul de act normativ.