S-a dus de râpă planul regenerabilelor. Transelectrica trage frâna de mână în mers

PNIESC-ul trimis la Bruxelles nu are legătură cu realitatea. România a bătut pasul pe loc în sectorul regenerabilelor, deși și-a asumat mii de MW instalați în plus în 2023 și 2024. Pe de altă parte, Transelectrica trage un pic frâna de mână în mers, atrăgând atenția că nu poți băga în sistem energie variabilă fără să ai stocare și capacități de producție în bandă, care să preia șocurile excedentului sau absenței producției din solar și eolian. 

Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), actualizat și para-actualizat de Ministerul Energiei, conține erori sau fantezii pe care Transelectrica a trebuit să le ia de bune în planul de dezvoltare a rețelei electrice de transport 2024-2033. Astfel, în PNIESC se precizează că România va avea 2.900 MW în solar în 2023 și 3.900 MW în 2024. În realitate, în 4 noiembrie 2024, ANRE raporta 1.784,34 MW pe fotovoltaic.

Din ianuarie 2024 până în prezent, în sistem au mai apărut doar 355,29 MW, din regenerabile, urmând ca, până la sfârșitul acestui an, să se mai adauge câteva zeci de MW din solar, care s-ar afla în probe. Ministerul Energiei ne lasă să înțelegem că grosul investițiilor ar veni în anii următori, însă aici apar marile probleme. Transelectrica, în Planul de dezvoltare a rețelei electrice de transport 2024-2033, publicat pe site-ul ANRE, atrage atenția că, înainte de a da drumul miilor de proiecte în regenerabile, trebuie să rezolvăm problema stocării și a capacităților de producție în bandă.

”Integrarea unei puteri mari în centralele regenerabile, asa cum este precizată în PNIESC, necesită o capacitate mare de stocare la nivel de SEN, realizată atât din surse clasice (ex.: centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompare), cât și din surse distribuite (ex. baterii de acumulatoare), dar și în centrale care pot asigura flexibilitatea SEN, pentru acoperirea în orice moment a consumului de energie electrică și pentru preluarea excedentului și deficitului de producție din centralele electrice regenerabile”, arată Transelectrica.

Prea mare înghesuială în Sud

În contextul în care se dorește creșterea țintelor de integrare a resurselor regenerabile, semnalează Transelectrica, trebuie să se ia în considerare concentrarea unei puteri instalate mari într-o anumită zonă a țării, care pune probleme de siguranță sistemului și duce la creșterea pierderilor de putere.

Totodată, instalarea de centrale regenerabile trebuie să se facă în mod distribuit pe teritoriul țării, creșterea puterii instalate în eolian și fotovoltaic față de țintele asumate prin actualul PNIESC trebuie corelată cu dezvoltarea centralei CNE Cernavodă, iar puterea instalată în centrale offshore trebuie să se încadreze în limita admisibilă pe zona din Sud. Necesitatea întăririi rețelei electrice de transport în perioada 2024-2033 este determinată de apariţia de noi capacităţi de producţie, în special bazate pe surse regenerabile (eoliene, fotoelectrice, biomasă), o mare parte cu funcţionare intermitentă şi regim prioritar, racordate atât la RET, cât şi în reţeaua de distribuţie, precum și de dispariţia sau diminuarea producţiei sau creşterea consumului, până la un nivel la care este periclitată alimentarea consumatorilor din anumite zone la parametrii normaţi de calitate şi siguranţă, mai avertizează Transelectrica.

Drumul de la vorbă la faptă

Intenţiile de dezvoltare sau reducere a activităţii producătorilor sunt informaţii sensibile din punct de vedere comercial, iar realizarea lor este dependentă de reuşita finanţării, deci credibilitatea informaţiilor primite de operatorul de transport este limitată. Și asta pentru că, potrivit Transelectrica, ele nu reprezintă un angajament ferm din partea beneficiarilor şi nerespectarea programului propriu anunţat nu prezintă nici un risc pentru aceştia.

”Timpul necesar construcţiei unor linii noi poate fi sensibil mai mare decât cel al construirii obiectivelor de producţie sau consum noi. Aceasta face necesară începerea construcţiei liniilor înainte de demararea investiţiei utilizatorului, introducând un element important de risc pentru CNTEE Transelectrica SA”, se mai precizează în Planul de dezvoltare a RET. De altfel, compania Transelectrica a majorat cu 2,5 miliarde de lei suma pe care trebuie să o investească pentru transformarea rețelelor, de la 7 miliarde lei în 2022, la 9,5 miliarde lei în 2024. Suma investită va fi recuperată din tarifele percepute consumatorilor de energie, care vor crește vertiginos în următoarea perioadă.