Ruginește coroana Regelui Dolar?

A fost un început de nou mileniu turbulent, datorită prăbușirii dotcom, 11 septembrie 2001, crizei financiare, crizei euro, Brexit, pandemiei Covid-19 și conflictelor din Ucraina și Gaza. Dar prin toate acestea, o constantă rămâne: statutul dolarului american ca monedă globală dominantă.

Dolarul rămâne moneda de rezervă a lumii, un refugiu sigur și un port în orice furtună economică, subliniază The National. Este clasa de active la care se apelează ori de câte ori investitorii își pierd cumpătul (ceea ce au făcut de multe ori în ultima vreme).

Dominația dolarului pare de nezdruncinat. Acesta reprezintă aproximativ 60% din rezervele valutare mondiale, cu mult înaintea euro, care se situează pe locul al doilea, cu doar 20%.

Aproximativ 88% din toate tranzacțiile în valută au dolarul pe o parte, în timp ce jumătate din comerțul internațional se desfășoară în dolari.

Oamenii cunosc dolarul. Au încredere în el. În ultimul deceniu  nu a făcut decât să se întărească, urcând cu 25% față de euro, 30% față de lira sterlină și 50% față de yenul japonez. Doar francul elvețian a rezistat în fața dolarului atotcuprinzător.

Cu toate acestea, puterea dolarului a declanșat reacții politice, deoarece SUA se folosește de dominația sa monetară pentru a impune sancțiuni Rusiei pentru invazia sa în Ucraina.

Rezistența dolarului se confruntă acum cu o serie de provocări

Țările producătoare de materii prime resimt faptul că prețul petrolului și al altor resurse naturale este la mila mișcărilor valorii dolarului. China dorește să de-dolarizeze sistemul financiar global, împreună cu alianța BRICS.

Tony Hallside, directorul executiv al companiei de brokeraj STP Partners din Dubai, spune că rezistența dolarului se confruntă acum cu o serie de provocări, pe măsură ce se intensifică competiția marilor puteri –  SUA, China și Rusia.

„Viitorul dolarului ca monedă de rezervă globală rămâne incert, cu potențiale implicații asupra comerțului internațional, finanțelor și ordinii geopolitice mai largi”.

Cea mai mare amenințare, o Americă divizată politic

Rezerva Federală a SUA reprezintă una din amenințări. Se aștepta să reducă ratele dobânzilor de șase ori în acest an, pe măsură ce inflația a scăzut. Acest lucru va afecta randamentele titlurilor de stat americane și, în cele din urmă, ar duce la scăderea dolarului.

În ianuarie, consultanța financiară Charles Scwab a   estimat că „dolarul ar putea devia în general în jos” pe măsură ce reducerile de rate intră în vigoare, în timp ce, în februarie, Scotiabank a declarat că de-dolarizarea ar amenința statutul de rezervă al monedei SUA.

În martie, Bank of America a mers mai departe și a avertizat asupra unui posibil colaps al dolarului american, în condițiile în care datoria națională a țării crește cu 1.000 de miliarde de dolari la fiecare 100 de zile.

În aprilie, dolarul a scăzut în raport cu euro, cu dolarii neozeelandez și australian, cu lira sterlină și cu francul elvețian.

Ceea ce analistul JP Morgan, Meera Chandan, numește „excepționalismul dolarului”, păre să fie amenințat.

Dar cea mai mare amenințare la adresa King Dollar este internă, cu o Americă divizată politic, în timp ce datoria trece de 34.000 de miliarde de dolari și nici președintele Joe Biden, nici contracandidatul republican Donald Trump nu par înclinați să facă mare lucru în această privință.