După ce a făcut tot posibilul să-și saboteze relația economică cu Federația Rusă, Republica Moldova s-a agățat, cu disperare, de sistemul energetic din România. Sistem care se îndreaptă cu pași repezi spre dezastru, care se va manifesta imediat ce vacanțele se vor finaliza. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, ne dă asigurări că Republica Moldova nu va primi niciun kwh înainte de a se acoperi necesarul intern. Necesar pe care ni-l acoperim, când nu bate vântul, din Ucraina și Ungaria.
Mult zgomot pentru nimic. Cam așa se pot traduce declarațiile sforăitoare și enervant de frecvente ale ministrului Energiei, Sebastian Burduja, care ne-a anunțat mii de MW băgați în sistem și ne-am trezit cu doar 265 MW într-un an întreg. Culmea este că ANRE anunța în noiembrie că 2024 se va încheia cu un plus de 737 MW, dar nici măcar ăia nu s-au racordat. Mai mult, pentru acest an suntem ”amenințați” de către ANRE cu 2.658 MW care vor intra în sistem.
În raportarea sa, instituția, cel mai probabil în mod deliberat, nu a specificat ce fel de capacități de producție sunt, pentru că am fi aflat că marea lor majoritate sunt fotovoltaice, adică fix zero cel puțin 6 luni din an, la care se mai adaugă intermitența lor care dezechilibrează sistemul și incapacitatea de a produce în orele de vârf, atunci când este nevoie de energie. Cum parcurile fotovoltaice sunt relativ ușor de construit, problema este și va rămâne la capacitatea rețelelor de a prelua energia variabilă și imposibilitatea investițiilor în rețele de a ține pasul cu ritmul de amplasare a panourilor solare. Mai mult, între 29 decembrie 2024 și 2 ianuarie 2025 a mai dispărut 1 MW din hidro. În ce privește capacitatea instalată oficială pe cărbune, de 2.762 MW, la ora actuală se mai produce în jur de 700 MWh, ceea ce pune mari semne de întrebare asupra raportărilor. Situația se extinde la toate capacitățile, atâta vreme cât din 18.534,82 MW instalați, România abia mai produce puțin peste 6.000 MWh.
Ziua care anunță sfârșitul
În 30 decembrie 2024, România s-a confruntat cu un deficit masiv de energie, fiind nevoită să importe constant peste 2.000 MWh. Practic, în această zi, producția a variat între 4.500 MWh și 5.400 MWh, iar consumul, între 5.200 MWh și aproape 8.000 MWh. Ce s-a întâmplat? Nimic spectaculos, doar că vântul nu a bătut. Timp de o oră după miezul nopții, eolienele au consumat circa 14 MWh din sistem, pentru ca apoi, între ora 1 și 16 să producă între 0 MWh și 14 MWh.
Ulterior, timp de două ore au intrat din nou pe consum, adică pe minus, iar între 19 și 21 au produs 4-5 MWh, urcând apoi la 30 MWh. Pe timpul nopții până dimineață fotovoltaicele au consumat și ele din sistem, ajungând să producă, într-un interval de doar 8 ore, o medie de 200 MWh. Termocentralele pe cărbune au produs constant în jur de doar 700 MWh, gazul a dat 1.500 MW, hidro, circa 1.100 MWh, iar nuclearul, 1.380 MWh. Acesta este tabloul dezastrului capacităților de producție ale României, iar noile capacități, care vor intra nu se știe când, nu ne vor ajuta cu nimic.
Import-export
La data de 1 ianuarie 2025, Republica Moldova avea un deficit de 600 MWh de energie, însă exporta în Ucraina, în intervalul orar 8-15, între 0,03 GWh și 0,49 GWh. Pe 30 decembrie 2024, când sistemul energetic din România era aproape de colaps, Republica Moldova importa din România 0,49 GWh, eportând, în același timp, 0,34 GWh în Ucraina. În această zi, România a importat masiv energie din Ungaria, 0,78 GWh, și din Ucraina, 0,66 GWh.
”Cum ajută România? Nuclearelectrica a încheiat un contract pentru livrarea a 100MWh în bandă peste Prut. Sunt discuții și cu OMV Petrom pentru 100MW de la centrala pe gaz de la Brazi, și cu Complexul Energetic Oltenia pentru încă 100-200MWh. Există și cantități cumpărate de pe piața OPCOM de frații noștri de peste Prut. În total, capacitatea tehnică de export de energie electrică din România către Republica Moldova este de 315 MWh prin linia Vulcănești-Isaccea (400 kV) și de 115 MWh prin cele 4 linii de 110 kV care trec Prutul”, ne-a informat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.