România, mai catolică decât Papa. Bariere excesive puse investițiilor străine

În stilul slugarnic cu care ne-a obișnuit, Guvernul a transpus în legislație un Regulament al UE de examinare a investițiilor străine, punând, fără să i se ceară, un plafon aberant care, practic, instituie o birocrație păguboasă. Parlamentarii cer acum majorarea plafonului de la care sunt anchetați potențialii investitori de la 2 milioane de euro, la 5 milioane de euro, arătând că în statele dezvoltate din Uniunea Europeană regulile sunt mai mai flexibile.

România se află într-un moment în care trebuie să îşi definească poziţia în privinţa investiţiilor străine directe (ISD). Pe deoparte, este nevoie de protejarea intereselor naţionale şi a sectoarelor strategice, iar pe de altă parte, este imperativ ca România să fie o destinaţie atractivă pentru investitori, să ofere un cadru legislativ clar şi predictibil, în concordanţă cu cele mai bune practici europene, se precizează în expunerea de motive a unui proiect de lege inițiat de parlamentarii AUR.

Aceștia arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 46/2022 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investiţiilor străine directe în Uniune, a fost un pas important în reglementarea ISD, însă pragul de 2 milioane de euro stabilit pentru examinarea investiţiilor străine directe s-a dovedit a fi unul mult prea redus în raport cu realităţile economice şi cu standardele internaţionale. Și asta pentru că limita impune o serie de obligaţii administrative chiar şi pentru investiţii de dimensiuni relativ mici, ceea ce duce la o supraîncărcare a autorităţilor competente şi, totodată, Ia o birocraţie excesivă pentru investitori.

Astfel, se impune o ajustare a pragului la 5 milioane de euro şi stabilirea unui criteriu suplimentar, de minim 10% din drepturile de vot ale unei companii, pentru a asigura un echilibru între protecţia economiei naţionale şi atragerea capitalului străin, susțin inițiatorii proiectului de act normativ.

Reguli relaxate

Din analiza cadrului european, reiese că alte state membre ale Uniunii Europene au adoptat politici mult mai flexibile în ceea ce priveşte examinarea ISD. Spre exemplu, Germania şi Franţa au stabilit praguri diferenţiate, în funcţie de sectorul în care se realizează investiţia. În Germania, autorităţile analizează doar investiţiile care depăşesc 10% din drepturile de vot ale unei companii din domenii sensibile, precum apărarea, tehnologia şi infrastructura critică, iar în Franţa, pragul pentru investitorii din afara UE este de 10% din capital, dar doar pentru sectoarele strategice.

În schimb, în Spania, ISD-urile sunt supuse unei analize doar atunci când investitorii provin din afara UE şi achiziţionează cel puţin 10% dintr-o companie care activează în domenii sensibile, semnalează parlamentarii. ”Astfel, România rămâne una dintre puţinele ţări care aplică un prag atât de redus pentru domenii de activitate definite într-un mod mult prea generic. Această situaţie determină o serie de efecte negative. În primul rând, autorităţile sunt nevoite să examineze un număr mare de tranzacţii de valori relativ reduse, consumând resurse şi timp care ar trebui alocate unor analize mai complexe şi mai relevante. O investiţie de 2 milioane de euro, în multe industrii, reprezintă doar o achiziţie minoră, care nu ar trebui să fie supusă aceloraşi proceduri ca o investiţie strategică de zeci sau sute de milioane. Prin creşterea pragului la 5 milioane de euro, autorităţile ar putea să îşi concentreze atenţia pe tranzacţiile cu adevărat semnificative, cele care pot avea un impact real asupra economiei şi securităţii naţionale”, se subliniază în nota de fundamentare a proiectului legislativ.

Competiție acerbă

Menţinerea unui prag atât de redus descurajează investitorii străini, în special pe cei care doresc să intre pe piaţa românească prin dezvoltarea unor proiecte noi. Pentru aceştia, birocraţia suplimentară şi incertitudinea asociată procesului de examinare pot reprezenta factori decisivi în alegerea unei alte destinaţii pentru capitalul lor. România nu îşi poate permite să piardă astfel de oportunităţi, mai ales în contextul competiţiei tot mai acerbe dintre statele din Europa Centrală şi de Est pentru atragerea de capital străin, atrag atenția parlamentarii. În opinia acestora, prin abrogarea alineatului (2) al articolului 3 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 46/2022, se elimină posibilitatea de examinare a investiţiilor sub pragul de 2 milioane de euro, consolidând predictibilitatea legislativă şi reducând riscul aplicării discreţionare a normelor.