Prețurile la energie, inexplicabil de mari în RomâniaPerioada prețurilor plafonate la energie, deși duble și chiar triple în cazul agenților economici, față de 2020, de exemplu, se apropie de sfârșit, ceea ce va însemna o explozie a facturilor, având în vedere că nu s-a luat nicio măsură pentru scăderea tarifelor în piață. Eurostat plasează România în top 5 ale statelor cu cele mai mari prețuri la energie în 2023, în condițiile în care țara noastră deține un mix energetic generos, cu celelalte țări UE.
Ultimele date publicate de Eurostat arată că România s-a situat, în 2023, în top 5 al statelor UE cu cele mai mari prețuri ale energiei. Chiar dacă acestea au mai scăzut față de 2022, când piața speculativă a condus la tarife exorbitante, acestea au rămas împovărătoare pentru populație și necompetitive pentru economie.
Folosind indicatorul PPS, adică standardul puterii de cumpărare, pe primul loc la cele mai ridicate prețuri la energie s-a situat Cehia, cu 38,68 PPS, urmată de Germania, cu 35,93, Italia, cu 34,88, Letonia, 34,65 și România, cu 34,35. Cele mai scăzute prețuri la energie electrică bazate pe standardul puterii de cumpărare au fost observate în Malta (14,3) și Luxemburg (15,4). Prețurile energiei electrice au scăzut în 13 țări din UE în a doua jumătate a anului 2023, potrivit Eurostat. Datele arată, de asemenea, că prețurile la energie electrică pentru uz casnic au scăzut în 13 țări din UE și au crescut în restul țărilor în a doua jumătate a anului 2023, comparativ cu a doua jumătate a anului 2022. Pentru consumatorii necasnici prețurile în cursul semestrului doi 2023 au scăzut în 17 țări, rezultând o scădere de -4,6% în UE. Scăderile de preț au rezultat din dinamica pieței, dar au fost parțial compensate prin reducerea sau eliminarea măsurilor de reducere a consumului la nivel național.
Creșteri alarmante
În moneda națională, cea mai mare creștere a prețului la energie, de +86%, a fost raportată în Olanda. Creșteri mari în monedele naționale au fost înregistrate și în Cehia (+83%), Polonia (+35%) și Germania (+20%). Scăderi mari ale prețurilor în monedele naționale s-au înregistrat în Danemarca (-39%), Spania (-30%) și Suedia (-20%). Exprimate în euro, prețurile medii ale energiei electrice pentru uz casnic în a doua jumătate a anului 2023 au fost cele mai scăzute în Ungaria (11,3 euro la 100 kWh), Bulgaria (11,9 euro) și Malta (12,8 euro) și cele mai ridicate în Germania (40,2 euro), Irlanda (37,9 euro) și Belgia (37,8 euro).
”Pentru consumatorii casnici germani, costul per KWh a fost cu 41 % peste prețul mediu al UE, în timp ce gospodăriile din Ungaria, Bulgaria și Malta au plătit mai puțin de jumătate din preț decât media UE. Prețul mediu în UE în a doua jumătate a anului 2023, o medie ponderată folosind cele mai recente date (2022) privind consumul de energie electrică de către consumatorii casnici, a fost de 0,2847 euro per KWh”, precizează Eurostat.
Gazele noastre, prețurile lor
Prețurile gazelor pentru consumatorii casnici au scăzut în a doua jumătate a anului 2023, ca urmare, în principal, a reducerii costului energiei și, într-o măsură mai mică, din impozite. Pentru consumatorii noncasnici, reducerile de prețurile gazelor au fost mai evidente în a doua jumătate a anului 2023.
Între a doua jumătate a anului 2022 și a doua jumătate a anului 2023, prețurile gazelor (în monede naționale) au crescut cel mai mult în Lituania (+68%) și au scăzut cel mai mult în Danemarca (-39%). Pentru consumatorii casnici, în total, 12 țări au raportat creșteri, în timp ce celelalte 12, care utilizează gaz, au raportat scăderi de preț. În sectorul industrial, toate țările, cu excepția celor trei, au raportat scăderi, indicând o tendință clară de scădere a nivelurilor prețurilor la gaze. Polonia (+32%), Slovacia și Germania (ambele +22%) au urmat cu cele mai mari creșteri ale prețurilor, în timp ce Grecia (-42%), Danemarca (-41%) și Bulgaria (-40%) au avut cele mai mari scăderi. Exprimate în euro, prețurile medii la gaze pentru uz casnic în prima jumătate a anului 2023 au fost cele mai scăzute în Ungaria (3,3 euro la 100 kWh), Croația (4,6 euro) și România (5,6 euro) și cele mai ridicate în Suedia (20,7 euro), Irlanda (16,4 euro) și Olanda (24,8 euro).
Și asasinul energiei electrice Virgil,mai are tupeu sa candideze, împreună cu sică mandolină
Maimuta de la PNL doar a execut ordine securiste – Ce naiba nu vreti sa recunoasteti unde e problema ??
SUVURi noi la boieri.Electrocutatii Sint stapinii universului
Sa se faca cel putzin 25 de lei kilowattul, asa merita babuinul din Rromanistan care sta ca boul si se uita mirat la poarta noua.
Se vede clar falimentul regenerabilelor, bani multi pentru capacitati de productie inutile ,degeaba putere mare instalata daca nu-i disponibila tot timpul!!!
La fel ca toate crizele de pe plantație, orchestrate prin Elveția și insule private: crahuri, pandemii, agricultură „durabilă” ș.a., tranziția „verde” e tot o schemă de jaf și ocupație.
După cum se vede, prețul energiei nu e stabilit de resurse, producție și alți factori obiectivi, ci doar de cât de mult poate stoarce satrapul pentru stăpâni. Muncesc zi și noapte la acest război continuu împotriva iobăgimii.