România, la cel mai jos nivel. Se importă, la greu, energie din Ucraina

Criza energetică din România se adâncește pe zi ce trece, astfel că țara noastră a ajuns să importe, constant, energie din Ucraina, țara vecină căreia i-a fost nombardată aproape toată infrastructura energetică, iar asta spune multe. Institutul Național de Statistică publică cifre zdrobitoare, care arată că am ajuns să depindem, masiv, de importuri, fără niciun orizont de revenire, ci, dimpotrivă. Niciun proiect de energie în bandă nu a fost finalizat, iar două dintre cele mai importante, care ar fi urmat să înlocuiască termocentralele pe cărbune, nici măcar nu au început.

Vara oarecum liniștită din punct de vedere energetic, în sensul că am evitat riscurile unui blackout, nu s-a datorat vreunei investiții în capacități de producție dispecerizabile. Pentru că nu luăm în considerare 200-300 MW în panouri solare. În schimb, meritul, dacă se poate spune așa, aparține celor 230.000 de prosumatori, care și-au produs, în mare parte, energia, mai ales că mulți și-au achiziționat și baterii de stocare.

Însă adevăratul și cel mai important motiv pentru care sistemul energetic a rezistat cu o producție infimă a fost că nu mai avem industrie, adică nu mai producem nimic, așa că nici nu consumăm energie. Sezonul cald va trece în curând și atunci ne vom confrunta cu un dezastru de proporții, pentru că energia fotovoltaică se stinge. La sfârșitul acestui an, rămânem și fără energia produsă de termocentralele pe cărbune, iar cele două centrale pe gaze de la Complexul Energetic Oltenia nici măcar nu au început și este puțin probabil să se mai facă ceva.  Noua centrală în cogenerare de 295 MW, de la Electrocentrale Craiova, cu o finanțare nerambursabilă de peste 162 de milioane de euro din PNRR, a fost și ea îngropată, iar banii, pierduți. De anul viitor, unitatea 1 de la Cernavodă iese din sistem pentru cel puțin 2 ani, astfel că România va intra într-o criză fără precedent.

Dăm ce nu avem

Peste tot deficitul de producție, Guvernul a decis să exporte, la prețuri preferențiale, energie în Republica Moldova, adâncind și mai tare criza. Între timp, România a ajuns să importe, la greu, energie din Ucraina, care, iată, deși i se distruge sistematic infrastructura energetică, stă mai bine ca noi. Prețurile energiei se mențin foarte ridicate, conducând la o scădere și mai mare a consumului în economie. Potrivit INS, în primele șase luni ale acestui an, producţia internă la principalele resurse de energie primară a însumat 8.137,7 mii de tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 397,6 mii tep (-4,7%) faţă de perioada 1.I-30.VI.2024, iar importul a fost de 7.994,4 mii tep, în creștere cu 885,3 mii tep (+12,5%). Producția internă de țiței a scăzut cu 7,6%, în timp ce importurile au crescut cu 29,8%. Totodată, producția de gaze natural a scăzut surprinzător, pe fondul exploatării zăcământului de la Caragele, cu 1,9%, iar importurile au explodat, majorându-se cu 52,6% față de semestrul I al anului trecut. În ce privește energia electrică, producția s-a redus cu 8%, iar importurile au crescut cu 57%.

Hidroenergia, în cădere liberă

Potrivit datelor INS, producţia din termocentrale a fost de 8.165,4 milioane kWh, în scădere cu 185,7 milioane kWh (-2,2%). Producţia din hidrocentrale a fost de 6.353,6 milioane kWh (față de 7.702,1 milioane kWh în 2022, de exemplu), în scădere cu 2.277,0 milioane kWh (-26,4%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 5.128,3 milioane kWh, în scădere cu 49,9 milioane kWh (-1,0%). Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-30.VI.2025, a fost de 3.003,9 milioane kWh, în scădere cu 410,5 milioane kWh față de perioada 1.I-30.VI.2024, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 2227,0 milioane kWh, în creștere cu 560,7 milioane kWh față de perioada 1.I-30.VI.2024. Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 24.871,9 milioane kWh, cu 0,5% mai mare față de perioada 1.I-30.VI.2024, consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 0,9%, consumul populaţiei a crescut cu 5,3%, iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 7,6%, mai arată INS.