România, împinsă spre dezastru. Căldura a înțepenit și eolienele

Miercuri, eolienele au înțepenit, reușind să mai producă sub 3% din capacitatea instalată. Fenomenul s-a manifestat, cu mici intermitențe, pe parcursul ultimelor săptămâni, astfel că luna iunie va atinge, fără îndoială, recorduri absolute la importurile de energie. Fotovoltaicele au atins un maximum posibil de circa 800 MWh pe timpul zilei, cu o medie de circa 400 MWh. Dezastrul însă abia acum începe, deoarece Ministerul Energiei a decis să se axeze doar pe eoliene și fotovoltaice.

Recordurile de investiții în energia regenerabilă, anunțate cu mare tam-tam de ministrul Sebastian Burduja, nu înseamnă nimic. Sau înseamnă anunțul unui dezastru iminent. Mirecuri, 26 iunie, ”elicele” eolienelor au înțepenit de tot, după o lungă perioadă în care producția a fost simbolică. Vestea bună a fost că nu s-a mai perturbat sistemul energetic, însă vestea foarte proastă este că am importat masiv energie, și pe fondul scoaterii reactorului 1 de la Cernavodă.

Din 4.664 MW instalați în eoliene (3.026 MW) și fotovoltaice (1.638 MW), s-au produs, în medie, 1.200 MWh ziua și 300 MWh noaptea. Și asta în sezonul cald, când, cel puțin teoretic, fotovolaticele ar trebuie să producă la randament maxim. Dacă este caniculă sau dacă temperaturile depășesc 30 de grade C, care sunt normale pe timpul verii, nici eolienele nu merg și nici fotovoltaicele nu dau randament. Despre noi capacități de regenerabile puse în funcțiune nici nu poate fi vorba, pentru că actuala configurație a sistemului energetic nu permite. Mii de MW din aceste surse stau în așteptarea investițiilor în rețele, pentru care, evident, nu sunt bani. Și totuși, Strategia României este să dubleze capacitățile de eoliene și fotovoltaice și să majoreze consumul final din regenerabile. Culmea, Guvernul vrea ca și sistemele de încălzire să funcționeze cu panouri fotovoltaice, pe principiul că o să ne încălzim vara, pe timpul zilei. Astăzi, dintr-o capacitate totală instalată de 18.309 MW, România mai produce doar un maximum de 7.400 MWh, atunci când hidroenergia este lăsată să funcționeze și adaugă sistemului 3.200 MWh.

Rămânem cu potențialul

Circulația atmosferică în zona Mării Negre și a Câmpiei Europene de Est, în conjunctură cu cea nord-atlantică, oferă un potențial major de valorificare energetică în arealul Dobrogei, Bărăganului și al Moldovei. De asemenea, pe areale restrânse se manifestă circulații atmosferice locale care permit valorificarea prin proiecte eoliene de anvergură redusă. Conform studiului privind evaluarea potențialului tehnico-economic al resurselor regenerabile în România realizat în anul 2021 cu sprijinul ISPE, potențialul tehnic eolian al României este evaluat la 84 GW (154 TWh).

Datorită poziționării geografice și deschiderii către Marea Neagră, România prezintă un potențial tehnic ridicat în materie de energie eoliană. Conform unui studiu al Băncii Mondiale (BM), potențialul teoretic este estimat la 76 GW din care 22 GW pentru turbine cu fundație fixă și 54 GW pentru turbine cu fundație plutitoare.  În anul 2023, puterea instalată în centralele electrice eoliene (CEE) a fost de 3.026,91 MW sau 16% din capacitatea netă instalată, dar contribuind cu 13% la producția de electricitate totală, datorită variabilității.

Puterea instalată în prezent în centrale eoliene este aproape de un maximum tehnic posibil pentru funcționarea în siguranță a SEN, în configurația sa actuală. Piața de echilibrare este pusă în dificultate de variabilitatea ridicată a surselor de energie eoliene. Din datele Transelectrica, există contracte de racordare pentru CEE totalizând o putere instalată de circa 1.895,95 MW, care nu au stabilite termene de punere în funcțiune, arată Ministerul Energiei.

MW pe hârtie

Studiile au relevat că țara noastră beneficiază de aproximativ 210 zile însorite pe an și are cel mai mare potențial solar din zona de sud est a Europei. Valorile minime se înregistrează în zonele depresionare, iar valorile maxime în Dobrogea, estul Bărăganului și sudul Olteniei. Astfel, potențialul tehnic solar al României la nivelul a 19,4 GW (25,8TWh), din care aproximativ 18,1 GW (24,2 TWh) pot constitui o opțiune economică de investit, în scenariul cu costuri minime. Valorificarea potențialului solar în scopul producerii de energie electrică prin utilizarea panourilor fotovoltaice permite instalarea unei capacități totale de 4.000 MW și producerea unei energii anuale de 4,8 TWh.

”Declararea arealelor protejate Natura 2000, precum și restricționarea dezvoltării parcurilor fotovoltaice pe suprafețe de teren agricole limitează opțiunile privind instalarea unor noi parcuri fotovoltaice de mare dimensiune doar pe terenurile degradate sau neproductive. La începutul anului 2024, puterea instalată netă din surse solare era de 1.624 MW, în creștere față de 1.185 MW în 2023. Astfel, centralele fotovoltaice constituiau 8% din capacitatea netă instalată în 2023. Însă datorită variabilității, această sursă de energie a contribuit cu doar 3% din producția totală de energie”, semnalează Ministerul Energiei. La acest moment, există contracte de racordare pentru fotovoltaice totalizând o putere instalată de circa 1.019,99 MW, dar acestea nu au stabilite termene de punere în funcțiune.