AcasăEconomieRomânia a luat-o la vale. Creșteri pe deficitul bugetar și pe datoria...

România a luat-o la vale. Creșteri pe deficitul bugetar și pe datoria externă

Guvernul Ciolacu ratează redresarea economică

Prognoza economică de primăvară 2024, elaborată de Comisia Europeană, arată că România va avea creșteri pe segmentul deficitului bugetar, cât și al datoriei externe. Inflația va rămâne extrem de ridicată în 2024 și 2025, comparativ cu celelalte state UE, iar șomajul se va situa la același nivel ca în 2023, semn că nu se anunță dezvoltări în sectorul economic. Exporturile vor scădea, din cauză dificultăților din țările partenere, iar importurile vor avea un trend ascendant, cu efecte negative asupra balanței comerciale.

Protest la Guvern! Ciolacu: "Mi-ar plăcea să mă implic"România nu se va redresa nici anul acesta și nici în 2025. Dimpotrivă, prognoza economică de primăvară, elaborată de Comisia Europeană, indică faptul că țara noastră își va crește deficitul bugetar de la 6,6% în 2023, la 6,9% în 2024 și la 7% în 2025. Inflația, care în UE a ajuns la 1,2-1,3%, va ajunge în România la 5,9% în acest an și la 4,0% în 2025, deși perspectivele sunt pe cifre chiar mai mari. ”Cererea externă din partea principalilor parteneri comerciali ai UE va fi slabă în 2024. Se estimează că inflația va continua să scadă, dar numai treptat, iar șomajul va rămâne în mare parte neschimbat. Deficitul administrației publice va crește la aproximativ 7% din PIB în 2024 și 2025, datorită creșterii puternice a cheltuielilor. Se estimează că raportul datorie/PIB va ajunge la 54% în 2025”, se arată în prognoza Comisiei Europene. Pe de altă parte, documentul relatează că activitatea economică ar fi revenit la începutul anului 2024, după o creștere relativ redusă a PIB-ului real de 2,1% în 2023.

”Consumul privat a crescut puternic datorită creșterii pensiilor și a salariilor din sectorul public. Pentru întregul an 2024, inflația mai scăzută, creșterea veniturilor reale disponibile și relaxarea condițiilor financiare sunt destinate să susțină în continuare consumul privat”, se mai precizează în prognoză.

Infrastructură și atât

Consumul public rămâne puternic și se estimează că investițiile finanțate de UE în infrastructura publică vor continua într-un ritm alert, însă construcțiile rezidențiale rămân la un nivel scăzut, iar creșterea formării brute de capital fix se preconizează că va încetini semnificativ de la nivelul din 2023. Totodată, potrivit prognozei, perspectivele slabe de creștere în principalii parteneri comerciali din UE afectează exporturile, în timp ce importurile se accelerează, ceea ce duce la o contribuție negativă a exporturilor nete la creșterea PIB și la o creștere a deficitului de cont curent. Se estimează că salariile nominale vor decelera în sectorul privat, cu excepția unor noi creșteri ale salariului minim, iar salariile din sectorul public vor crește puternic cu o rată de două cifre în 2024, înainte de a încetini semnificativ în 2025, susține Comisia Europeană, în condițiile în care nu se prevăd majorări salariale în sectorul bugetar.

De la pensii ni se trage

După o creștere a inflației la începutul anului 2024 din cauza majorării unor impozite indirecte, se preconizează că tendința de dezinflație se va relua în 2024 și 2025, dar pe o traiectorie puțin mai ridicată, semnalează Comisia Europeană. Creșterile semnificative ale salariilor și pensiilor ar exercita o presiune ascendentă asupra prețurilor, menținând inflația de bază la niveluri cu mult peste inflația generală.

”Recalcularea pensiilor în contextul reformei pensiilor va începe să aibă un cost încă din 2024. Se estimează că creșterea veniturilor guvernamentale va depăși creșterea PIB-ului nominal, reflectând o compoziție de creștere bogată în impozite. În 2025, deficitul este prognozat să rămână stabil la 7% din PIB, pe baza politicilor neschimbate. Costul pe termen scurt al reformei pensiilor este de așteptat să contribuie la creșterea deficitului”, se mai arată în prognoza Comisiei Europene.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.
475 afisari

6 COMENTARII

  1. Chestii elementare, de clasa a treia, Ciolacu nu vede pădurea de atâți copaci, însa politica lui e dezastruoasa, hashtag nu mai ieși in strada ?

  2. deficit prea mare?
    de la prea multe pensii speciale pe care au spus ca le elimina sau ca le impoziteaza.
    de la măriri nejustificate de salarii la porcurori si putori de judecători.
    de la comisioane uriase din orice achizitie.
    adica de la faptul ca se tolereaza coruptia si jaful din bugetul de stat. de asta avem deficit excesiv.

  3. Nu de la pensii si salarii se trage. De la „ajutorul militar catre Ucraina” si de la inarmare se trage totul. Si de la miliardele disparute in gaura neagra din Ucraina, de la miliardele date americanilor avans. De la cumpararea de tinichele cu miliardele de euro se trage. Si totul din bani imprumutati, totul pe datorie.

  4. Doar nu credeați că, covrigarul înțelege ceva economie ,el s-a umflat în pene că un smardoi și vazandu-se cocoțat pe vârf , cotcodăcește vrute și nevrute,dar sub această guvernare PSD și PNL ,este dezastru total , cea mai nocivă și trădătoare din cei 34 de ani ,întruparea diavolul

Comments are closed.

Zenville

Ultimele știri

proger