România a intrat și în criză de locuri de muncă

România s-a clasat pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul număr de locuri de muncă vacante, cu o rată de doar 0,6%, în primul trimestru al acestui an, pe fondul unei crize economice profunde. Probleme economice majore au și celelalte state din UE, astfel că rata locurilor de muncă vacante a cunoscut o scădere în aproape toate statele. Cele mai mari reduceri au fost observate în Germania, Austria și Olanda, iar domeniile cele mai afectate au fost construcțiile, comerțul și reparațiile auto.

În primul trimestru al anului 2025, rata locurilor de muncă vacante a fost de 2,4% în zona euro, în scădere de la 2,5% în trimestrul al patrulea al anului 2024 și de la 2,9% în primul trimestru al anului 2024, conform cifrelor publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Rata locurilor de muncă vacante în UE a fost de 2,2% în primul trimestru al anului 2025, scăzând de la 2,3% în trimestrul al patrulea al anului 2024 și de la 2,6% în primul trimestru al anului 2024. În zona euro, rata locurilor de muncă vacante în primul trimestru al anului 2025 a fost de 2,1% în industrie și construcții și 2,7% în servicii.

În UE, rata a fost de 1,9% în industrie și construcții și 2,5% în servicii. Printre statele membre pentru care sunt disponibile date comparabile, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante în primul trimestru al anului 2025 au fost înregistrate în Olanda (4,2%) și Belgia (4,1%), urmate de Austria (3,6%). Rate ușor ridicate au fost raportate în Malta (3%), Cipru (2,9%), Germania (2,7%), Letonia (2,4%, Slovenia (2,3%) și în Grecia (2,2%). Cele mai mici rate au fost observate în România (0,6%) și Polonia (0,8%), urmate de Bulgaria și Spania (0,9% în ambele). Rate reduse s-au mai observat și în Slovacia (1,1%), Portugalia și Irlanda (1,3%) și Luxemburg (1,4%).

Angajări sezoniere

Comparativ cu același trimestru al anului precedent, rata locurilor de muncă vacante a crescut în 5 state membre, a rămas stabilă în 2 state membre și a scăzut în 20 de state membre. Cele mai mari creșteri au fost observate în Lituania (+0,2 puncte procentuale), urmată de Bulgaria, Danemarca, Irlanda și Portugalia (+0,1 puncte procentuale în toate acestea). Cu excepția Cehiei, afectată de o pauză metodologică în primul trimestru al anului 2025, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Grecia și Austria (ambele -0,9 puncte procentuale), urmate de Germania și Suedia (ambele -0,8 puncte procentuale).

Secțiunea activități administrative și de servicii suport, care include agențiile de plasare a forței de muncă temporară, a înregistrat o rată a locurilor de muncă vacante de 3,9% în zona euro și 3,7% în UE. La „Activități de cazare și alimentație publică”, ratele au fost de 3,4% în zona euro, 3,3% în UE, iar la „Activități profesionale, științifice și tehnice”, 3,3% în zona euro, 3,1% în UE. În zona construcțiilor ratele locurilor de muncă vacante au fost de 3,1% în zona euro, 2,8% în UE, în timp ce la „Informație și comunicare”, ratele au fost de 2,7% în zona euro, 2,5% în UE.

S-au prăbușit și construcțiile

În primul trimestru al acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, rata locurilor de muncă vacante a scăzut în Germania la 2,7% de la 3,5%, în Olanda, la 4,2% de la 4,4%, în Austria, la 3,6% de la 4,5%, în Finlanda, la 2,1% de la 2,5%, în Suedia, la 2,1% de la 2,9%, în Croația, la 1,7% de la 1,9%, iar în Grecia, la 2,2% de la 3,1%. În România, rata locurilor de muncă vacante a scăzut de la 0,7% în primul trimestru al anului 2024, la 0,6% în aceeași perioadă a acestui an. Din datele parțiale obținute de Eurostat, în Franța, rata locurilor de muncă vacante a scăzut și ea de la 2,8% în trimestrul I 2024, la 2,5% în primele 3 luni ale acestui an, iar în Italia, scăderea a fost de la 2,5%, la 2,2%.

Cele mai mari scăderi ale numărului de locuri de muncă în UE s-au înregistrat în domeniile construcții, comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, exploatarea minelor și a carierelor, precum și în activități de cazare și servicii de alimentație publică.