Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a avertizat că riscurile la adresa stabilității financiare au crescut, deși măsurile luate de economiile avansate au atenuat tensiunile de pe piață.
Georgieva și-a reiterat previziunile privind un an 2023 „încă dificil”, cu o încetinire a creșterii globale la sub 3% din cauza consecințelor pandemiei de coronavirus, a războiului din Ucraina și a politicilor monetare mai stricte.
Deși perspectivele pentru 2024 sunt mai bune, creșterea globală va rămâne cu mult sub media sa istorică de 3,8%. FMI, care a prognozat o creștere globală de 2,9% în acest an, urmează să publice o nouă prognoză luna viitoare.
Luând cuvântul la o conferință de la Beijing, Georgieva a declarat că factorii de decizie politică din economiile avansate au răspuns în mod decisiv la riscurile pentru stabilitatea financiară în urma falimentelor bancare, dar că este nevoie de o vigilență continuă.
„Prin urmare, continuăm să monitorizăm îndeaproape evoluțiile și să evaluăm implicațiile potențiale pentru perspectivele economice globale și pentru stabilitatea financiară”, a spus ea, adăugând că FMI acordă o atenție deosebită celor mai vulnerabile țări, inclusiv țărilor cu venituri mici și cu niveluri ridicate ale datoriei.
De asemenea, fragmentarea geoeconomică ar putea diviza lumea în blocuri rivale, ceea ce ar duce la „o divizare periculoasă care ar lăsa pe toată lumea mai săracă și mai puțin sigură”.
Sectorul financiar mondial a fost zguduit de prăbușirea din această lună a unui creditor american de dimensiuni medii, Silicon Valley Bank, care a dus la căderea unei alte instituții americane și la preluarea Credit Suisse de către UBS.
Cea mai pozitivă evoluție a economiei mondiale în acest an a fost așteptata revenire a Chinei. FMI îi prevede o creștere de 5,2%, față de 3% cu un an înainte.
Pe de altă parte, Tharman Shanmugaratnam, președintele Autorității Monetare din Singapore, a declarat că provocările macroeconomice recente sunt doar „primele consecințe” ale instabilității cauzate de o perioadă lungă de rate ale dobânzii reale scăzute și negative în economiile avansate. El a descris această perioadă drept „cea mai mare greșeală de politică macroeconomică din ultimii 70 de ani”.
