Ministerul Finanțelor a anunțat că a revizuit în scădere prognoza care a stat la baza elaborării bugetului de stat, PIB-ul pierzând deja peste 10 miliarde de lei. Veniturile bugetare preconizate s-au diminuat considerabil, aproape 2 miliarde de lei figurând ca neîncasați din fondurile europene. În fapt, la rectificarea bugetară sunt tăiate aproape toate proiectele finanțate din PNRR. În plus, din cauza creșterii prețurilor la energie, industria a intrat în colaps, cu reduceri ale activităților și aproape 30.000 de angajați concediați.
Proiectul celei de-a doua rectificări bugetare din acest an arată o imagine dezastruoasă a rezultatelor actualei guvernări. Ministerul Finanțelor spune clar că, din cauza liberalizării prețurilor la energia electrică și a impactului măsurilor fiscal-bugetare, a fost necesară o scădere a valorii nominale a produsului intern brut comparativ cu prognoza care a stat la baza elaborării bugetului de stat, respectiv cu 10,6 miliarde lei (0,5%).
”Această estimare este rezultatul apariției unor deviații contrare care s-au compensat parțial, creșterea economică reală fiind ajustată descendent, în special ca urmare a unor evoluții mai modeste la nivelul consumului privat, în timp ce deflatorul PIB a suportat o revizuire în creștere, fiind impactat de majorarea inflației”, susține ministerul.
Consecințe, pas cu pas
Ca urmare a temperării (sic!) puterii de cumpărare a populației cât și a unui comportament prudent din partea consumatorilor, dinamica consumului privat a decelerat semnificativ (de la 5,7% în anul 2024 la 0,7% în primul semestru al anului 2025), se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență. Scăderi importante s-au înregistrat în cifra de afaceri a agențiilor de turism (-15%), a jocurilor de noroc și a altor activități recreative (-3,4%), a activităților de spălare și curățare a articolelor textile (-1,1%), precum și a sectorului hoteluri și restaurante (-0,4%).
Industria, în cădere liberă
Cele mai mari dificultăți s-au manifestat în industria ușoară (-23,9% în fabricarea produselor textile și -16,1% în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte), urmată de sectorul fabricării de mașini, utilaje și materiale (-10,4%) și industria metalurgică (-9,9%), afectată de costurile ridicate cu energia.
Industria a continuat diminuarea efectivelor de salariați în majoritatea sectoarelor (cu -1,9%, respectiv -27,9 mii persoane), reducere determinată de cererea internă slabă, presiuni pe costuri salariale şi restructurări. Acestea au fost operate în special în ramuri din industria ușoară (fabricarea produselor textile -6,2%, respectiv -2,0 mii persoane, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte cu -8,3%, respectiv -5,9 mii persoane, activitatea de pielărie, marochinărie, încălțăminte cu -10,1% respectiv -2,7 mii persoane), precum şi activități din industria auto (fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor cu -9,2%, respectiv -14,7 mii persoane şi fabricarea de mașini, utilaje şi echipamente cu -5,4%, respectiv -2,6 mii persoane).
Veniturile bugetare, revizuite în jos
Potrivit proiectului rectificării bugetare, veniturile bugetului de stat pe anul 2025 se diminuează per sold cu suma de 2.113,6 milioane lei. Scăderile s-au raportat la alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane juridice: -980,6 milioane lei, la impozit pe venit și salarii: -71,8 milioane lei, la TVA: -170,1 milioane lei, la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități: -168,1 milioane lei și la sume din fonduri europene și PNRR, de minus circa 2 miliarde de lei. În ce privește cheltuielile, marea majoritate s-au tăiat de la proiectele europene și din Fondul de Modernizare.