Bruxelles-ul este pregătit să împingă statele membre ale Uniunii Europene către o revizuire radicală a bugetului comun de 1,2 trilioane de euro, legând plățile de reformele economice în loc să compenseze automat țările mai sărace.
Discuțiile privind următoarea rundă bugetară pe termen lung vor începe în toamnă, dând startul uneia dintre cele mai complexe și tensionate negocieri politice din UE, potrivit Financial Times. Una dintre cele mai controversate modificări dorite de Comisia Europeană va fi reformarea normelor care reglementează așa-numitele fonduri de coeziune
Aceste fonduri distribuie zeci de miliarde de euro pe an pentru a reduce decalajul economic dintre zonele mai bogate și cele mai sărace ale Uniunii.
Susținătorii modificărilor susțin că atașarea unor reforme – cum ar fi modificarea pensiilor, a legislației fiscale sau a legislației muncii – la plăți va face cheltuielile mai eficiente și mai eficiente.
Bătălia pentru fondurile de coeziune
Un oficial UE informat cu privire la lucrările inițiale pentru bugetul 2028-2034 a declarat că așa-numitele țări beneficiare nete – state membre care primesc mai mult de la buget decât investesc în acesta – „trebuie să înțeleagă că lumea în care primesc un pachet de fonduri de coeziune fără condiții a dispărut”. Un al doilea oficial UE a recunoscut că schimbarea ar fi „un moment destul de definitoriu”.
O astfel de schimbare este susceptibilă să provoace dezacorduri intense între cele 27 de state membre, care trebuie acum să petreacă ani de zile încercând să ajungă la un acord unanim cu privire la dimensiunea bugetului comun și la destinația acestuia.
În cadrul bugetului existent, aproximativ o treime este destinată reducerii diferențelor dintre regiunile mai sărace și cele mai bogate, iar o altă treime este plătită sub formă de subvenții agricole. Restul este împărțit între finanțarea cercetării, ajutorul pentru dezvoltare și costurile de funcționare a mecanismelor UE.
Dar accesul la fondurile de coeziune este considerat sacrosanct de multe state din Europa Centrală și de Est, care au aderat la UE la începutul anilor 2000 cu promisiunea unor plăți în schimbul deschiderii economiilor lor către investitorii vest-europeni.
Ungaria, Slovacia și statele baltice sunt primii cinci beneficiari neți ai fondurilor de coeziune drept procent din venitul național, conform unui studiu realizat de Institutul Economic German.Este probabil ca guvernele din aceste țări să se opună oricăror măsuri care, în opinia lor, le-ar putea limita plățile.
„Mission creep”
Comisia Europeană ar putea impune, de asemenea, schimbări majore în ceea ce privește modul în care sunt grupate fluxurile de finanțare, trecând de la o multitudine de programe la un „plan” național unic. Are în vedere și alte modificări, inclusiv scurtarea duratei bugetului comun de la șapte la cinci ani.
Cu toate acestea, mai multe grupuri de interese și autorități regionale consideră că modificările constituie un „mission creep” al Comisiei.
„Există îngrijorări generalizate în rândul multor regiuni ale UE cu privire la ceea ce ar putea însemna acest tip de schimbare pentru finanțarea lor critică”, a declarat Lubica Karvašová, vicepreședinte al Comisiei pentru dezvoltare regională a Parlamentului European, ca răspuns la planurile de modificare a fluxurilor de finanțare.
În prezent, bugetul UE este finanțat în mare parte de țări în funcție de ponderea lor economică, împărțită între plătitori și beneficiari neți. Din punct de vedere istoric, acesta reprezintă aproximativ 1 % din PIB-ul UE.
Unii oficiali susțin că bugetul nu este suficient pentru a face față multitudinii de provocări ale blocului și necesită mai mulți bani din partea capitalelor.