Deputații europeni lansează deschiderea negocierilor rapide cu statele membre pentru a finaliza reforma normelor bugetare ale UE înainte de alegerile din iunie, deși unii o consideră mai degrabă o măsură de austeritate.
Miniștrii de finanțe s-au străduit să ajungă la o poziție comună cu privire la această reformă, care ar trebui să garanteze redresarea finanțelor publice fără a compromite investițiile continentului în tranziția ecologică sau în apărare.
Țările îndatorate din sudul Europei, cum ar fi Franța, au insistat asupra unei flexibilități suplimentare, în timp ce așa-numitele țări „frugale” din nordul Europei, în spatele Germaniei, au cerut mai multă rigoare.
Compromisul fragil la care s-a ajuns în cele din urmă, după mai bine de doi ani de dezbateri, ar trebui să lase puțin loc pentru propunerile eurodeputaților, potrivit AFP. Mulți denunță revenirea austerității după trei ani de suspendare a regulilor bugetare europene în fața crizei Covidi și a consecințelor economice ale războiului din Ucraina.
Prima reuniune de negociere are ca scop un acord politic în februarie, pentru a finaliza procesul legislativ înainte de alegerile europene programate pentru începutul lunii iunie și intrarea în vigoare în 2025.
Eurodeputatul ecologist Philippe Lamberts se opune vehement atât versiunii statelor membre, cât și celei a Parlamentului. Aplicarea noilor reguli va duce la o „triplă sinucidere” în termeni economici, de mediu și politici, consideră el.
Pentru Lamberts, textul „va lipsi continentul de investițiile de care are nevoie pentru a concura economic cu Statele Unite și China”, făcând în același timp imposibilă combaterea eficientă a schimbărilor climatice.
El se teme că reducerile bugetare în domeniul sănătății și al educației vor alimenta ascensiunea extremei drepte, care are deja vânt în pânze, într-un moment în care UE, mai puțin îndatorată(!) decât Statele Unite sau Japonia, “ar fi mai bine să se împrumute mai mult”.
Cu toate acestea, reforma este susținută de majoritatea principalelor partide: conservatorii din PPE, social-democrații și liberalii din Renew.
Obiectivul este de a moderniza Pactul de stabilitate, un „corset bugetar” creat la sfârșitul anilor ’90, care limitează deficitul public al fiecărei țări la 3% din PIB și datoria publică la 60%.În timp ce confirmă aceste praguri emblematice, ar trebui să facă mai flexibilă ajustarea cerută țărilor UE în cazul unor deficite excesive.
Concret, reforma prevede ca statele membre să își prezinte propria traiectorie de ajustare pentru a asigura sustenabilitatea datoriei lor, acordându-le mai mult timp în cazul în care întreprind reforme și investiții.
Orientarea s-ar baza pe evoluția cheltuielilor, un indicator considerat mai relevant decât deficitele, care pot fluctua în funcție de nivelul de creștere.
Dar Germania și aliații săi „frugali” au reușit să înăsprească textul prin impunerea unui efort minim cuantificat de reducere a datoriei și a deficitelor pentru toate țările UE, în ciuda reticenței Franței și Italiei.
Confederația Europeană a Sindicatelor a denunțat „o propunere fundamental proastă, care ar împinge economia europeană într-o nouă recesiune”.
