Reuniunile de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și ale Băncii Mondiale (BM) vor începe joi, după publicarea previziunilor de creștere economică la nivel mondial, într-un climat încărcat de nevoia de reforme, de crize repetate și de economii în dificultate.
Actualizarea va marca începutul neoficial al reuniunilor de la sediul central al celor două instituții de la Washington, dar directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a estimat deja un nivel de sub 3% pentru creșterea globală. Nimic excepțional: la ultima actualizare, în ianuarie, FMI prognoza deja o creștere de 2,9%. Totuși, reprezintă cea mai pesimistă perspectivă pe termen mediu din 1990 încoace.
La sfârșitul lunii martie, Banca Mondială a fost și mai negativă, estimând o creștere globală anuală medie de 2,2% până în 2030, cel mai slab deceniu din ultimii 40 de ani.
Această încetinire survine într-un moment în care lumea se confruntă cu o serie de provocări fără precedent, printre care se numără riscul de fragmentare a comerțului mondial și o criză generalizată a datoriilor.
O serie de țări solicită din ce în ce mai mult o reformă a instituțiilor financiare internaționale (IFI), în special SUA, care s-au pronunțat în această direcție.
Dar trebuie să se facă rapid: tranziția energetică a națiunilor emergente și celor cu venituri mici necesită cel puțin 1000 de miliarde de dolari pe an, iar IFI nu poate distribui în prezent această sumă colosală.
Aceste subiecte se vor număra printre principalele discutate în cadrul reuniunilor de primăvară. Ar trebui să fie făcută o primă serie de anunțuri, în special în ceea ce privește capacitățile de împrumut ale BM și ale filialelor sale.
Asta nu va împiedica instituțiile financiare internaționale să sublinieze alte câteva motive de îngrijorare, începând cu riscurile de destabilizare a sectorului financiar în cazul în care lupta împotriva inflației va determina băncile centrale să majoreze în continuare ratele de dobândă.
Reducerea inflației rămâne prioritară, a insistat Georgieva, afirmând că băncile centrale „trebuie să facă mai mult pentru a asigura stabilitatea financiară”.
Cealaltă consecință a acestei creșteri a ratelor este că din ce în ce mai multe țări cu venituri mici se apropie de riscul unei crize a datoriilor. Este deja cazul a 15% dintre ele, iar alte 40% prezintă riscuri de neplată.
IFI vor avea nevoie de resurse uriașe în a sprijini statele. Rămâne de văzut dacă reprezentanții membrilor FMI și BM vor acționa la timp pentru a nu degrada și mai mult climatul economic.