UE trebuie să își integreze piețele financiare, energetice și de telecomunicații, altfel riscă să își piardă securitatea economică și să rămână și mai mult în urma SUA și a Chinei.
Enrico Letta, fostul prim-ministru italian însărcinat de liderii europeni să evalueze starea pieței unice neperformante a UE, a declarat pentru Financial Times că integrarea europeană este o chestiune de supraviețuire în economia globală.
“Dacă nu ne integrăm, vom pierde”
„Problema este că, în această lume nouă, suntem prea mici. Dacă nu ne integrăm, vom pierde”, a precizat Letta înainte de publicarea raportului său – subiectul principal al unui summit UE care va avea loc joi. „Inerția în privința pieței unice înseamnă declin”.
Într-adevăr, ponderea economică a Uniunii Europene este în scădere, reprezentând doar 13,3% din produsul intern brut mondial, față de peste 20% în 1993, când a fost înființată piața unică. Puterea economică a celor 440 de milioane de consumatori ai săi este depășită de SUA și China, iar India nu este cu mult în urmă.
Un subiect tabu: finanțarea tranziției ecologice
Letta se va folosi de raportul său pentru a susține că Bruxelles-ul trebuie să folosească următorii cinci ani pentru a continua integrarea piețelor naționale de servicii financiare, energie și telecomunicații. De asemenea, el va solicita modificarea normelor UE privind fuziunile pentru a permite o mai mare consolidare a pieței.
Și acest oficial are curajul să avertizeze în privința unui subiect tabu: „Dacă nu suntem capabili să dăm un răspuns la întrebarea cum să finanțăm tranziția ecologică, extinderea și noile nevoi de securitate, ar fi foarte, foarte complicat să evităm o reacție socială și politică”.
Europa, criticată pentru „greșelile monumentale” în politica energetică
Intervenția lui Letta vine în contextul în care Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie, a criticat Europa pentru „greșelile monumentale” în politica energetică care au făcut-o să rămână în urma Chinei și a SUA și a cerut UE să dezvolte un „nou masterplan industrial” pentru a-și reveni.
Nevoile de finanțare pentru ecologizarea economiei europene sunt estimate la 500 de miliarde de euro pe an, potrivit fostului președinte al Băncii Centrale Europene Mario Draghi.
Dar ar fi nevoie și de resurse publice, ceea ce înseamnă că bugetul comun al UE ar trebui să crească peste nivelul de 1% din PIB la care se situează în prezent.
Printre alte sugestii se numără o altă carte de reguli pentru politica de concurență. Normele restrictive privind modul în care marile companii din UE se pot dezvolta prin achiziții reprezintă o nemulțumire de lungă durată a unor țări precum Franța și Germania, care ar dori să creeze campioni industriali europeni prin intermediul unor megafuziuni.