Uniunea Europeană se confruntă cu un impas în ceea ce privește noile reguli privind datoriile, cu efecte directe asupra economiei.
Ideea este de a simplifica corectarea finanțelor guvernelor, însă dezacordurile dintre cele 27 de state membre ale UE au întârziat discuțiile.
Cu toate acestea, în contextul în care se apropie alegerile la nivel european, miniștrii de finanțe sunt tot mai presați să ajungă la o înțelegere în următoarele luni.
Timpul se scurge, iar riscul unui „no deal” crește pe fondul unei politici monetare nefavorabile, ceea ce ar putea să cântărească asupra monedei euro și să reaprindă temerile legate de fragmentare pe piața EGB(obligațiuni guvernamentale europene), a avertizat Davide Oneglia, director al departamentului macro european și global la TS Lombard.
Riscul perceput mai mare al unei reveniri la vechile reguli fiscale stricte, care să forțeze o reducere mai rapidă a deficitului, ar înrăutăți așteptările de creștere pe termen mediu pentru UE, în contextul încetinirii creșterii economice, a inflației, înăspririi politicii monetare și unui mediu de afaceri dificil la nivel european și global.
„Având în vedere că se apropie alegerile europene, vedem o șansă semnificativă ca negocierile privind regulile fiscale să fie amânate până în a doua jumătate a anului viitor”, au declarat analiștii de la Goldman Sachs.
Statele membre europene au fost nevoite să se conformeze unor reguli fiscale care le impun să respecte un prag de 60% datorie/PIB și un deficit public de 3%. Însă aceste reguli nu au fost adesea respectate și nici aplicate de Comisia Europeană, care le supraveghează.
În 2020, regulamentul fiscal a fost înghețat, astfel încât guvernele să se poată abate de la obiectivele lor fiscale și să cheltuiască pentru ajutoare și protejarea locurilor de muncă. Iar odată cu invazia Rusiei în Ucraina în 2022, normele fiscale au fost menținute în așteptare, deoarece guvernele s-au confruntat cu noi costuri energetice și presiuni inflaționiste. Suspendarea acestor norme se încheie în decembrie.
Prin urmare, națiunile europene vor fi obligate să respecte din nou regulamentul în 2024. În perspectiva anului 2025 – după trei ani de suspendare și zeci de ani de critici – există presiuni pentru ca normele să fie reformate, însă calendarul politic de anul viitor ar putea sta în cale.
„Dacă nu se va ajunge la un acord privind noile norme, așa cum pare probabil, normele existente, suspendate în prezent, vor intra în vigoare în 2025. Iar acestea sunt mai stricte decât ceea ce se discută acum”, a precizat Moritz Kraemer, economist șef la LBBW, pentru CNBC.
Alți analiști susțin că este puțin probabil ca Executivul european să poată declanșa o procedură de deficit excesiv împotriva oricărei țări membre înainte de finalizarea negocierilor privind regulile fiscale. Un deficit excesiv acționează ca o listă de supraveghere a țărilor care nu își corectează finanțele în ritmul necesar.
„Dacă va exista un compromis privind regulile fiscale, este mai probabil ca acesta să se întâmple sub președinția belgiană, în primul trimestru din 2024. Termenul real este sfârșitul lunii martie, astfel încât textul legal să poată ajunge în fața Parlamentului European înainte de alegerile din iunie 2024”, spune Didier Borowski, șeful departamentului de cercetare în domeniul politicilor macroeconomice de la Amundi Investment Institute.
La sfârșitul celui de-al doilea trimestru al acestui an, ponderea datoriei publice brute în PIB în zona euro s-a situat la 90,3%. Cele mai mari rate ale datoriei au fost înregistrate în Grecia (166,5%), Italia (142,4%), Franța (111,9%), Spania (111,2%), Portugalia (110,1%) și Belgia (106,0%).