Zona euro lâncezește cu o creștere anemică, o productivitate slabă și finanțe publice umflate în țările cheieReducerea ratei dobânzilor de săptămâna aceasta reprezintă o piatră de hotar pentru Banca Centrală Europeană.
Pentru prima dată în ultimele două decenii, “gardienii euro” încep un ciclu de relaxare monetară fără a fi forțați de o urgență financiară. Investitorii mențin randamentele sub control.
Dar, în ciuda calmului de la suprafață, economia începe să vadă consecințele unor probleme care au fost create de zeci de ani, notează AP. Din ce în ce mai mult eclipsată de dinamismul Statelor Unite și de ascensiunea Chinei, zona euro lâncezește cu o creștere anemică, o productivitate slabă și finanțe publice umflate în țările cheie.
Piețele favorabile și o economie în redresare oferă Bruxelles-ului și capitalelor naționale o ușurare pentru a încerca să abordeze aceste provocări. Dacă politicienii – mai mult ocupați cu alegerile europene – nu profită de ocazie pentru a realiza în curând reforme care să stimuleze creșterea economică și pentru a repara finanțele publice, regiunea riscă să alunece și mai mult în irelevanță.
S-a încheiat inflația, dar zona euro nu a scăpat de necazuri
Reducerea dobânzilor vine în condițiile în care cea mai gravă criză de inflație din istoria monedei euro pare să se fi încheiat în mare parte.
În timp ce randamentele au crescut într-o oarecare măsură, deoarece investitorii evaluează cât de mult poate reduce BCE, având în vedere o economie mai rezistentă decât se aștepta, nu există niciun semn al temerilor de fragmentare care au urmărit piața înainte de prima majorare din 2022.
Cu toate acestea, problemele pe termen lung ale regiunii par mai amenințătoare ca niciodată. Decalajul dintre economiile europeană și americană începând cu anul 2000 a ajuns la aproximativ 18% din PIB în 2023 – echivalentul a peste 3.000 de miliarde de euro, potrivit Bloomberg Economics, care estimează că deficitul va ajunge la aproape 40% până în 2050.
„Riscurile sunt în creștere”
Cea mai presantă problemă este deteriorarea finanțelor publice în țările care se luptă deja să impună restricții fiscale. Italia va avea cel mai mare teanc de împrumuturi din Europa în doar trei ani, conform Scope Ratings. Previziunile FMI arată acum că datoria ca procent din produsul intern brut crește în această țară, precum și în Franța și Belgia, cu deficite mult peste plafonul de 3% pe care UE încearcă să îl impună.
„Riscurile sunt în creștere”, a declarat Moritz Kraemer, economist șef la LBBW și fost analist senior de rating la S&P Global Ratings.
Cu toate eforturile pe care guvernele le-ar putea face pentru a ține sub control deficitele datoriei prin reduceri de cheltuieli sau creșteri de taxe, cele mai bune perspective de a repara finanțele publice pe termen lung vor fi prin obținerea unei creșteri economice mai bune.
Fostul președinte al BCE, Mario Draghi, va publica în curând un raport așteptat cu nerăbdare privind viitorul competitivității europene, făcând apel la o „schimbare radicală” care ar putea include subvenții masive.
„Fără acțiuni politice coordonate și concepute strategic, este logic ca unele dintre industriile noastre să își închidă capacitățile sau să se relocheze în afara UE”, a declarat el în aprilie.
Între timp, președintele francez Emmanuel Macron urmărește o agendă proprie, care include promovarea unei mai mari integrări a pieței de capital pentru a imita succesul SUA în crearea unor fonduri uriașe de finanțare.
