Rusia și OPEC, o alianță cimentată pe bani și influență globalăNu a fost surprinzător faptul că prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman(MBS) a fost printre primii lideri străini care i-au telefonat lui Vladimir Putin pentru a verifica ce face după revolta eșuată a mercenarilor Wagner.
Putin a făcut Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol mai puternică și influentă ca niciodată. În cazul în care va fi eliminat de la putere, Arabia Saudită și restul cartelului ar avea o mare problemă.
În 2016, OPEC era un animal rănit. Revoluția șisturilor, care a transformat SUA în cel mai mare producător de petrol din lume, a afectat puterea de piață a Arabiei Saudite și a aliaților săi.
Potrivit Bloomberg, alte națiuni din afara OPEC, de la Brazilia la Rusia, profitau gratuit de eforturile cartelului de a menține prețurile petrolului mai mari decât ar fi dictat o piață liberă. Experții s-au grăbit să scrie necrologul OPEC, însă, în cadrul unei întâlniri în marja summitului G-20 de la Hangzhou, China, Putin și MBS au încheiat un acord care a transformat piața petrolului.
Peste noapte, Rusia a renunțat la decenii de opoziție față de cartel, alăturându-se unei noi alianțe vag definite, numită OPEC+. Noua combinație controla direct 50% din piața mondială a petrolului, față de aproximativ o treime înainte de acord.
A fost un pact de tip win-win cimentat pe bani: Prințul Mohammed avea nevoie de venituri mai mari din petrol pentru planurile sale de modernizare, iar Putin avea nevoie de petrodolari pentru a-și finanța viziunea imperialistă și pentru a depăși sancțiunile occidentale impuse după invazia Crimeei cu doi ani mai devreme.
Schimbările de regim au declanșat în mod istoric cele mai mari schimbări în OPEC. Căderea șahului Iranului în 1979 și sosirea lui Hugo Chavez în Venezuela în 1999 au consolidat această organizație. Plecarea lui Putin ar împinge-o probabil în direcția opusă.
Dacă Putin ar pleca, ar putea însemna sfârșitul coaliției OPEC+, declanșând nu doar ieșirea Rusiei, ci și a celorlalte nouă țări care au mers împreună cu ea. Împreună, cei 10 membri non-OPEC din alianța OPEC+ au pompat luna trecută aproape 15% din țițeiul mondial – o cantitate deloc neglijabilă.
Ce va urma nu este clar, dar Arabia Saudită a arătat lumii la începutul anului 2020 că este pregătită să înceapă un război al prețurilor, inundând piața și prăbușind cotațiile, pentru a forța Moscova să rămână de partea sa. În acest scenariu, căderea lui Putin ar fi extrem de pesimistă, iar haosul de pe piață s-ar răspândi de la acțiunile energetice la petrovalute.
În cazul în care căderea lui Putin se soldează cu violențe, ar putea opri – sau interfera serios – producția a până la 10% din aprovizionarea cu petrol la nivel mondial.
se numeste ” sindromul China ” :
-daca americanii sapa pana in partea ailalta a Pamantului….
Radule tu iti mai dai seama ce scrii?
Intr-un articol anterior spuneai ca occidentalii detin 88% din rezervele de petrol si acum apari cu OPEC+ care face tot targul pe mapamond cu petrol.
Hotarastete Raducule, cine face jocul petrolului, daca mai este petrodolar si ce fac turcii cu gazul rusesc, este cazul sa o lamuresti.
Era sa uit Raducule de unde vii tu cu expresia asta aiurea „intentiile imperialiste a lui Putin”, daca ti se pare valabila sintagma este bine sa o si dovedesti.
Asata asa ca sa stii ca trebuie sa fii atent ce scrii si sa nu mai jignesti inteligenta publicului cititor.