Ani de zile, Germania și aliații săi iubitori de austeritate au fost liderii Europei în domeniul fiscal.
Motto-ul lor era simplu: fără datorii comune, fără salturi bugetare și absolut fără cecuri în alb pentru Bruxelles, notează Politico. Această coaliție a națiunilor bogate din nord – Austria, Danemarca, Suedia, Finlanda și Olanda – a ținut strâns frânghiile visteriei Uniunii Europene, depășind sudul Europei în bătăliile bugetare maraton.
Acum se formează fisuri în frontul unit al nordului.Războiul de la frontierele Europei, schimbările economice și un președinte al Statelor Unite care intenționează să se retragă din NATO au forțat o regândire – iar alianța frugală se clatină chiar în momentul în care UE se pregătește pentru următoarea mare confruntare bugetară.
În trecut, țările frugale au dezvoltat o „strategie bine închegată și bine pregătită pentru a opri ideile care aveau legătură cu creșterea cheltuielilor”, a declarat un oficial guvernamental al UE, cu experiență în supravegherea mai multor negocieri bugetare.
Dar viitoarele negocieri privind bugetul 2028-2034 promit să fie „complet diferite”, potrivit oficialului, care a beneficiat de anonimat.
„Un grup de țări nordice și baltice dezvoltă o viziune diferită, axată pe problema securității, care le distinge de celelalte frugale, precum Olanda și Austria”, spune Eulalia Rubio, analist al Jacques Delors Institute.
Suveranitatea, noul strigăt de mobilizare
Suveranitatea a devenit noul strigăt de mobilizare – chiar și falșii fiscali, precum Danemarca sau Finlanda, se încălzesc la ideea de a slăbi băierile pungii cu scopul de a consolida apărarea UE și reziliența împotriva amenințărilor externe.
Un semn esențial al acestei schimbări a avut loc în timpul discursului de Anul Nou al prim-ministrului danez Mette Frederiksen, care i-a uimit pe veteranii bugetului UE susținând mai multe cheltuieli pentru apărare, ajutoare de stat și investiții în suveranitatea Europei.
”Frugalii” au prins frică de Vladimir Putin. Sunt nevoiți să iasă din bula lor de elitism și bunăstare. Nici cu Trump nu le va fi bine: de exemplu, Danemarca îl vede cum încearcă să-i smulgă Groenlanda.
Cert este că invazia Rusiei în Ucraina a forțat membrii nordici ai UE să facă alte socoteli, în special în ceea ce privește cheltuielile de apărare.
Țări precum Finlanda și Estonia, care sunt mai aproape de conflict din punct de vedere geografic, susțin datoria comună a UE pentru a finanța achizițiile de arme – ceva de neconceput în anii precedenți.
Germania și Olanda se opun în continuare datoriei comune, subliniind divizarea tot mai profundă din cadrul coaliției. Probabil că nu vor rezista – Rubio a precizat că „va exista un grup de presiune suplimentar format din Polonia și țările din Europa de Est, care vor solicita o mai mare concentrare asupra problemelor de securitate”.