AcasăEconomiePuterea bancherilor, inflația și obsesia pentru politica monetară

Puterea bancherilor, inflația și obsesia pentru politica monetară

Obsesia și dependența de politica monetară este menită să agraveze mai degrabă decât să amelioreze ciclul economic

A ținti inflația pare mult mai dificil decât se pare. O dovedesc bancherii centrali prin înăsprirea politicii monetare – creșterea ratei dobânzii.

Politica monetară este un instrument contondent. Era inflației scăzute de la mijlocul anilor 1980 până la criza financiară globală a sporit importanța băncilor centrale, dar a exagerat și puterea acestora.

Apoi, economiile au devenit și mai dependente de cei care stabilesc ratele, având în vedere că stimulentele fiscale erau limitate. Au fost introduse programe și instrumente cum ar fi relaxarea cantitativă, controlul curbei randamentelor și orientarea anticipată. Acest lucru a sporit influența băncilor centrale asupra piețelor.

„Ratele dobânzilor se modifică zilnic, în parte în anticiparea a ceea ce vor face băncile centrale în continuare”, spune Ricardo Reis, profesor la London School of Economics. „Dar creează o obsesie față de politica monetară – chiar dacă mișcări zilnice ale ratelor au un impact neglijabil asupra inflației.”

Inflația ar fi fost într-adevăr mai mare astăzi dacă băncile centrale nu ar fi majorat ratele?  Dificil de răspuns: acest ultim episod inflaționist a fost determinat de șocurile de ofertă, pe care costurile împrumuturilor nu le pot remedia direct și rapid. Bancherii centrali au făcut greșeli la începutul acestui ciclu,  așteptările asupra lor au fost prea mari de la bun început. Și-au pierdut credibilitatea și acum luptă să o redobândească.

Politica monetară are un impact asupra cererii într-un mod imprecise, subliniază Financial Times. O modificare a ratei dobânzii bancare sau a operațiunii de bilanț influențează prețurile de pe piața financiară. Modificarea are ulterior un impact în lanț asupra costului creditului pentru economia reală. Însă mecanismul este rareori neted și variază în funcție de contextul macroeconomic.

Bancherii au mai greșit presupunând că inflația mai mică și șomajul ridicat se însoțesc reciproc. Nu s-a îmtâmplat așa –  asistăm în prezent la rezistența pieței forței de muncă în fața unor rate mai ridicate.

“Dacă ratele trebuie să crească pentru a produce un anumit impact economic, atunci vor duce la volatilitate pe piețele financiare și la  riscul de erori”, a avertizat Sanjay Raja, economist șef la Deutsche Bank.

Privind în viitor, utilizarea unor rate cu decalaje nesigure pentru a influența cererea este o rețetă pentru volatilitate, pe măsură ce șocurile privind oferta din cauza regionalizării și a geopoliticii continuă.

Obsesia și dependența de politica monetară este menită să agraveze mai degrabă decât să amelioreze ciclul economic. Strategia fiscală și cea a ofertei trebuie să primească mai multă atenție în dezbaterea privind stabilitatea prețurilor.

author avatar
Radu Jacotă Redactor