Bruxelles-ul va propune ca fructele și legumele destinate școlilor să fie ”produse în Europa”, ca parte a unui efort mai amplu de a favoriza industriile naționale, de la apărare la agricultură.
Programul finanțează un sector alimentar în valoare de aproximativ 220 de milioane de euro pe an, conform unui proiect de propunere consultat de Financial Times.
Clauza „Made in Europe” reflectă dorința ca instituțiile și companiile europene să acorde prioritate produselor autohtone în fața importurilor, în încercarea de a stimula industria slab dezvoltată a blocului comunitar.
Bruxelles-ul a introdus recent clauze „Made in Europe” în noile norme privind achizițiile publice în domeniul apărării și orientări privind ajutoarele de stat pentru tehnologiile ecologice. De asemenea, a stabilit obiective interne pentru producția de produse de bază, cum ar fi materiile prime esențiale.
Clauza privind școlile – care solicită, de asemenea, să se acorde prioritate produselor provenite de la micii producători și de la fermele cu o „amprentă climatică redusă” – va face parte dintr-o revizuire a normelor privind piețele agricole.
În timp ce UE este un exportator net de lapte și produse lactate, importă aproximativ de două ori mai multe fructe și legume decât exportă. Principalii săi furnizori sunt SUA, Maroc și Turcia.
Șaptesprezece state membre acordă deja prioritate aprovizionării locale sau regionale, se arată în analiza Comisiei Europene privind schema actuală pentru școli care va rămâne parte a finanțării în cadrul politicii agricole comune, evaluată la 369 de miliarde de euro și reprezentând aproximativ o treime din bugetul UE.
Fermierii au insistat ca sprijinul financiar să fie menținut pentru a asigura securitatea alimentară, în ciuda sectoarelor concurente, precum industria și apărarea.
Comisia va propune ca ajutorul direct pentru venituri acordat fermierilor — în valoare de aproximativ 291 de miliarde de euro — să fie protejat (alocat în mod special), însă statele membre vor avea mai multă flexibilitate în ceea ce privește sprijinul pentru nevoi suplimentare, precum formarea profesională și finanțarea regiunilor izolate.
Plățile către fermieri vor continua să fie distribuite în funcție de dimensiunea fermei, dar ar trebui aplicată o scară progresivă care să favorizeze în special micii producători. Potrivit unui proiect separat, finanțarea va fi limitată la 100 000 de euro pe agricultor pe an pentru a direcționa mai bine fondurile.