Producția de energie, în cădere liberă. Ministrul Burduja arată cu degetul spre Ucraina și Moldova

Institutul Național de Statistică a confirmat încă o dată dezastrul din piața energiei, cu o producție aflată în cădere abruptă și o explozie a importurilor în primele șapte luni ale acestui an. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a încercat să arunce vina pe livrările de energie către Ucraina și Republica Moldova, fără să abordeze subiectele fierbinți legate de lipsa capacităților de producție și de eșecul politicii europene în domeniul regenerabilelor.

Importurile de energie ale României au crescut cu 63,7% în primele șapte luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2023. Creșterea producției de energie fotovoltaică, cu 62,8%, pe fondul scăderii accentuate la producția din eoliene și hidro, arată clar că un viitor bazat pe panourile solare va fi o adevărată catastrofă pentru sistemul energetic național.

Marea problemă a fotovoltaicelor, unanim recunoscută, este că acestea produc atunci când nu este nevoie de energie, adică în afara orelor de vârf al consumului, iar noaptea și în sezonul rece, producția tinde spre zero. În ce privește stocarea, soluțiile sunt puține și extrem de costisitoare. Culmea este că aproape toate proiectele de capacități de producție care au primit avizele și stau în așteptarea modernizării și refacerii rețelelor de distribuție, pentru adaptarea la energia intermitentă, sunt pe panouri fotovoltaice. Reprezentanții producătorilor din regenerabile susțin că peste 40.000 de MW au avize tehnice de racordare valide, care așteaptă investițiile în rețele ale distribuitorilor.

”Degeaba încercăm să facem investiții în mii și mii de MW dacă nu avem cum să le racordăm și să evacuăm energia. Suntem într-un punct critic, suntem decuplați de realitatea din teren”, a declarat Martin Moise, prim-vicepreședintele patronatului regenerabilelor, PATRES.

Au scăzut toate resursele

În perioada 1.I-31.VII.2024, comparativ cu perioada 1.I-31.VII.2023, au scăzut atât resursele de energie primară cât și cele de energie electrică (-1,0% fiecare), arată INS. Principalele resurse de energie primară, în perioada 1.I-31.VII.2024, au totalizat 18.586,1 mii tone echivalent petrol1 (tep), în scădere cu 187,2 mii tep față de perioada 1.I-31.VII.2023. Producţia internă a însumat 9946,5 mii tep, în scădere cu 574,3 mii tep (-5,5%) faţă de perioada 1.I-31.VII.2023. În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 38742,2 milioane kWh, în scădere cu 401,2 milioane kWh față de perioada 1.I-31.VII.2023. Producţia din termocentrale a fost de 9.922,1 milioane kWh, în creștere cu 168,4 milioane kWh (+1,7%).

Producţia din hidrocentrale a fost de 9.739,1 milioane kWh, în scădere cu 3.146,6 milioane kWh (-24,4%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 6.062,1 milioane kWh, în scădere cu 283,7 milioane kWh (-4,5%). Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-31.VII.2024, a fost de 3.757,1 milioane kWh, în scădere cu 734,5 milioane kWh față de perioada 1.I-31.VII.2023, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 2.146,2 milioane kWh, în creștere cu 827,8 milioane kWh față de perioada 1.I-31.VII.2023. Exportul de energie electrică a fost de 6.473,4 milioane kWh, în scădere cu 735,1 milioane kWh, mai arată INS.

Rupți de Vest

Fără a aborda problema spinoasă a lipsei capacităților de producție, aflate toate în stadiul proiectelor pe hârtie, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a ieșit la atac, arătând cu degetul spre Ucraina și Republica Moldova, unde România face livrări masive de energie. Exporturile sau donațiile, mai degrabă, ar avea o influență directă asupra prețurilor la energie, care au ajuns de trei ori mai mari decât în vestul Europei. Soluția găsită de Burduja este solicitarea acordului Comisiei Europene pentru prelungirea plafonării prețurilor și după aprilie 2025, evident, tot din banii statului român. ”În momentul în care în estul Europei prețul este de trei ori mai mare decât în vestul Europei, cu siguranță aceasta nu este o piață integrată, unică și un mediu economic concurențial corect”, a afirmat Sebastian Burduja.