Emmanuel Macron a câștigat președinția Franței în 2017 pe o undă de optimism, promițând reforme favorabile afacerilor și o viziune antreprenorialăEmmanuel Macron a câștigat președinția Franței în 2017 pe o undă de optimism, promițând reforme favorabile afacerilor și o viziune antreprenorială care ar transforma imaginea țării ca destinație pentru investitori.
Dar, odată cu prăbușirea guvernului săptămâna trecută după un vot de neîncredere asupra bugetului, deziluzia Franței corporatiste față de așa numita elită politică a atins noi culmi.
„Pe de o parte, există performanțele ale companiilor franceze, băncilor și capitalului privat, iar de cealaltă parte este acest tip de incompetență din partea unei clase politice mediocre, fără viziune asupra binelui comun,” a spus un avocat din Paris, citat de Financial Times. „Acum asistăm la o sinucidere politică care pune sub semnul întrebării viabilitatea oportunităților din Franța.”
Eșecul de a adopta bugetul a aruncat o umbră asupra unei economii în declin, extinzând incertitudinea privind creșterile fiscale planificate și subvențiile care conturează planificarea strategică a companiilor.
Executivii și finanțatorii spun că evenimentele de săptămâna trecută au exacerbat disfuncția declanșată când Macron a convocat și a pierdut alegerile anticipate din vară, micșorându-și baza politică și fracturând parlamentul în trei grupuri fără o majoritate clară.
Patrick Martin, șeful lobby-ului de afaceri Medef, a declarat pentru Journal du Dimanche că Franța „probabil că a intrat deja într-o recesiune ușoară”. Printre indicatorii îngrijorători se numără faptul că „jumătate dintre investitorii străini care au avut intenția să investească și-au suspendat sau chiar anulat proiectele”.
Numărul companiilor străine care fac noi investiții în Franța a început să scadă din 2022, conform datelor de la Unctad, când Macron a pierdut majoritatea absolută de care se bucura în primul său mandat. Se preconizează că producția națională va încetini de la 1,1% în 2024 la 0,8% anul viitor, în timp ce șomajul, care scăzuse sub Macron, este așteptat să crească la 7,7%.
Întreprinderile mici și mijlocii își suspendă deciziile privind investițiile și refinanțarea din cauza costurilor mai mari ale împrumuturilor. Spread-urile suverane franceze pe 10 ani față de Bund-ul de referință al Germaniei au atins în ultimele săptămâni maxime nevăzute de la criza datoriilor suverane din Europa.
Falimentele de afaceri au crescut de la dizolvarea parlamentului în iunie, atingând 64.650 până în octombrie, cu 21% mai mult decât cu un an înainte, conform cifrelor de la Banca Franței.
