În următoarele zile, atenția se va îndrepta din nou către politica monetară, pe măsură ce bancherii centrali din întreaga lume se pregătesc să vorbească la Forumul Băncii Centrale Europene din Sintra, Portugalia.
Tensiunile și armistițiile comerciale au perturbat bursele. Geoeconomia pare să rămână o forță dominantă a piețelor.
Indicele de volatilitate VIX – cunoscut și ca indicatorul fricii de pe Wall Street – a crescut în aprilie, deoarece amenințările cu tarifele, urmate de pauze tarifare, au provocat oscilații intraday uriașe, notează CNBC. Momentele „lebădă neagră” din Orientul Mijlociu au ținut investitorii pe jar.
Unele burse devin mai rezistente: indicele german Dax rămâne cel mai performant din Europa, cu o creștere de peste 18%, urmat de indicele londonez FTSE 100(9%).
Dar ce înseamnă toate acestea pentru tranzacțiile din a doua jumătate a anului? Goldman Sachs avertizează că „incertitudinea politică ridicată, combinată cu înrăutățirea contextului macroeconomic, este de natură să susțină o volatilitate mai mare a acțiunilor în următoarele luni”.
La forumul anual al BCE, bancherii centrali europeni se întâlnesc cu omologii lor internaționali pentru a face schimb de opinii cu privire la problemele actuale.
Poate că soarele strălucește în Portugalia, dar comentariile recente ale lui Donald Trump vor arunca, fără îndoială, o umbră asupra reuniunii: liderul de la Casa Albă continuă să pună o presiune fără precedent asupra șefului Rezervei Federale, Jerome Powell.
Europa va trebui să decidă cât de mult va lăsa abordarea americană să îi dicteze politica. Într-un articol de opinie din Financial Times, președinta BCE, Christine Lagarde, a sugerat că moneda euro ar putea deveni ”proeminentă la nivel global”, iar rolul dominant al dolarului nu mai este sigur.
Lagarde se înșeală. De la crearea sa, amprenta globală a euro abia a depășit utilizarea agregată a monedelor naționale pe care le-a înlocuit – aproximativ 20% din rezervele valutare globale. Între timp, ponderea dolarului a scăzut de la peste 70% la sub 60%, dar euro nu a fost beneficiarul, ci francul elvețian, lira sterlină și yenul japonez.
Zona euro rămâne afectată de deficiențe structurale: fragmentare financiară cronică, creștere lentă și instituții lipsite de transparență. În ciuda anilor de integrare, UE a rămas în urma altor economii avansate, în special în ceea ce privește inovarea și productivitatea.