În urmă cu trei ani, Donald Trump a condus un amplu efort al țărilor occidentale de a convinge Arabia Saudită și Rusia să susțină piața petrolului.
rO astfel de cooperare s-a evaporat. Războiul din Ucraina a determinat Europa să se îndepărteze de energia rusă, în timp ce țările G7 încearcă să dicteze prețul pe care Moscova îl obține din petrolul său.
Creșterea prețurilor la țiței în 2022 a adâncit o ruptură între Riad și administrația lui Joe Biden, care a promis să facă din Arabia Saudită un „paria”, notează Financial Times. În octombrie, Casa Albă a acuzat Opec+ că „se aliniază cu Rusia” după ce cartelul producătorilor a decis să reducă livrările de petrol.
Dezintegrarea a fost vizibilă din nou săptămâna trecută, când saudiții și aliații Opec+ au șocat piața prin angajamentul de a reduce și mai mult țiței din ofertă, în ciuda îngrijorărilor tot mai mari legate de sănătatea economiei globale.
Într-adevăr, o presiune mai mare asupra prețului petrolului – chiar în momentul în care costurile energiei începuseră să scadă în economiile occidentale – va complica eforturile băncilor centrale de a tempera inflația.
Mai presus de toate, cele mai recente reduceri relevă încă o volatilitate în geopolitica energiei. Într-o epocă despre care mulți strategi credeau că va fi marcată de scăderea cererii de petrol și de retragerea petrostatelor, precum Arabia Saudită și Rusia, puterea se întoarce la Riad.
Dar riscurile pentru economia mondială sunt mari: „Avem o inflație ridicată, țări care ar putea intra în recesiune, iar aceasta este o situație în care ai nevoie de prețuri mai mici la petrol într-o perioadă scurtă de timp pentru ca economia să se redreseze”, spune Adi Imsirovic de la Oxford Institute for Energy Studies (OIES), care a condus în trecut tranzacțiile cu petrol la Gazprom din Rusia.”Dacă băncile centrale nu mai sunt capabile să reducă ratele în același mod, atunci Opec+ ar putea foarte bine să fie responsabilă pentru că a târât întreaga economie mondială într-o recesiune”.
Prețul petrolului a sărit după ce Arabia Saudită și aliații săi, printre care Emiratele Arabe Unite, Irak și Kuweit, au anunțat reduceri care totalizează peste un milion de barili pe zi, sau aproximativ 1% din cererea globală, depășind 85 de dolari pe baril, de la 79 de dolari pe baril înainte de anunț.
Chiar și înainte de anunțarea reducerilor, analiștii de pe Wall Street se așteptau ca până în vară livrările să nu mai ajungă la nivelul cererii în creștere, ceea ce ar fi dus la o creștere a prețurilor în a doua jumătate a acstui an.
Acum se pune întrebarea dacă reducerea surpriză va crește prețurile prea repede pentru sănătatea unei economii globale fragile, mai ales că bancherii centrali continuă să încerce să domolească inflația.
„Există o linie fină de incertitudine”, consideră Amy Myers Jaffe, profesor la Universitatea din New York. Creșterea prețurilor acum, în timp ce multe țări consumatoare mai sărace se luptă deja cu datoriile, „riscă să ducă lumea într-o criză financiară mai amplă în care prețurile ridicate ale petrolului agravează alți factori destabilizatori”.
Alți analiști susțin că Arabia Saudită pariază pe o economie mondială care va suporta un petrol mai scump, mai ales odată cu redeschiderea Chinei.
