România a pierdut în 2 ani peste 7 miliarde de kwh din producția hidro și eolian. În ce privește hidroenergia, justificarea condițiilor meteo nu stă în picioare, având în vedere producțiile mult mai mari obținute în anii de secetă severă. La eolian, ori vântul nu mai bate, și atunci nu se explică noile investiții anunțate în aceste capacități, ori ”moriștile” sunt oprite atunci când prețurile devin negative, din cauza supraproducției de energie în orele de consum redus. Cert este că s-a ajuns la importuri de 12 miliarde de kwh, la prețuri exorbitante, pe fondul unui deficit de energie din ce în ce mai accentuat.
Din cei aproape 6.700 MW instalați în hidroenergie, s-a ajuns la o producție anemică, de multe ori sub 1.000 MWh, în condițiile în care factorul de capacitate la acest tip de energie este de peste 90%, față de 15% la eolian și de 10% la fotovoltaice. În ce privește energia produsă de eoliene, la 3.134 MW instalați, producția din 2023 până în prezent se află într-o cădere liberă, instalațiile ajungând mai mult să consume din sistem decât să producă.
Astfel, consecința a fost că în doi ani, producția din hidro și eolian a scăzut cu peste 7 miliarde kWh, în condițiile unui deficit de energie tot mai accentuat. În perioada 1 ianuarie-31 august 2025, importurile de energie au crescut la 12,6 miliarde de kWh, de la 8,3 miliarde kWh în aceeași perioadă a anului trecut și față de 5 miliarde kWh în 2023. Creșterea explozivă a importurilor arată probleme majore în sectorul producției de energie, iar soluțiile reale ale Guvernului pur și simplu nu există. Mai mult, pericolul opririi totale a termocentralelor pe cărbune este încă foarte ridicat, Comisia Europeană refuzând, până la acest moment, să aprobe o prelungire a funcționării acestora. Deși cărbunele abia acoperă sub 10% din totalul producției de energie în țara noastră, de exemplu, în Polonia, acesta este utilizat pentru 52,22% din producție, în Cehia, pentru 49,15%, în Germania, pentru 28,21%, iar în Slovenia, pentru 22,34%.
Au explodat și importurile de gaze
În primele 8 luni ale acestui an, importurile de gaze au explodat, majorându-se cu 64,1% față de aceeași perioadă a anului trecut. Producția de gaze a scăzut în acest interval de timp de la 5.056,2 mii tone echivalent petrol (tep) în 2024, la 4.969,4 mii tep în 2025, iar importurile au crescut de la 1.186,1 mii tep în 2024, la 1.949,3 mii tep anul acesta, în condițiile în care s-au tot anunțat exploatări ale rezervelor de la Caragele. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, se lăuda săptămâna trecută că România are depozitele de gaze naturale pregătite pentru iarnă.
”Suntem mult peste media Uniunii Europene, avem 95,5% din depozite umplute cu gaze naturale pentru iarna care urmează. Media europeană este de 82,8%”, afirma Bogdan Ivan. Ceea ce nu spune ministrul este că România are o capacitate de depozitare extrem de modestă, de doar 2,8 miliarde de mc, în condițiile în care țara noastră este, la ora actuală, cel mai mare producător de gaze din UE. Și asta în timp ce Ungaria, care nu produce nicio moleculă de gaze, are o capacitate de depozitare de peste 4,5 miliarde mc, iar Austria are o capacitate de depozitare de 6,1 miliarde de mc.
Consumul în economie, tot mai mic
Potrivit Institutului Național de Statistică, producţia din termocentrale a fost de 10.894,5 milioane kWh, în scădere cu 483,6 milioane kWh (-4,3%). Producţia din hidrocentrale a fost de 8.082,4 milioane kWh, în scădere cu 2.506,1 milioane kWh (-23,7%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 7.083,8 milioane kWh, în creștere cu 80,0 milioane kWh (+1,1%). Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-31.VIII.2025, a fost de 3.764,5 milioane kWh, în scădere cu 338,1 milioane kWh față de perioada 1.I-31.VIII.2024, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 3.445,5 milioane kWh, în creștere cu 894,7 milioane kWh față de perioada 1.I-31.VIII.2024.
Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 33.302,0 milioane kWh, cu 0,8% mai mic față de perioada 1.I-31.VIII.2024, consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 1,8%, consumul populaţiei a crescut cu 2,5%, iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 5,3%. Exportul de energie electrică a fost de 9.353,2 milioane kWh, în creștere cu 2.108,1 milioane kWh.