Contrabanda cu petrol este atât de profitabilă încât obstacolele nu o încetinesc semnificativ. Autoritățile pot face ca traficul ilicit de barili să fie mai puțin satisfăcător din punct de vedere financiar, dar aurul negru curge nestingherit.
Rusia, Iran și Venezuela, țări supuse sancțiunilor occidentale, pompează încă 16 milioane de barili pe zi de țiței și alte derivate petroliere, potrivit Bloomberg. Presupunând că vând petrol cu o reducere de 20% față de prețurile pieței, asta înseamnă un miliard de dolari pe zi.
”Sancțiunile vor duce la mai multe fricțiuni și vor face contrabanda mai dificilă, forțând vânzătorii să ofere discounturi. Dar nu vor reduce fluxurile, darămite să le oprească”, scrie analistul Javier Blas.
Sumele implicate sunt atât de mari, iar afacerea atât de profitabilă, încât toți cei implicați – vânzători, cumpărători și intermediari – sunt foarte motivați să găsească rute alternative, trucuri și stratageme pentru a continua să funcționeze. În timp, forțele de ordine obosesc, iar contrabandiștii devin mai vicleni.
Nu toată lumea consideră țițeiul rusesc, iranian și venezuelean drept ilicit. Pentru China, India și multe alte țări în curs de dezvoltare, barilurile lor sunt la fel de bune ca oricare altele. Mai mult, Occidentul nu reușește să convingă vreo națiune că energia mai scumpă este un preț care merită plătit.
Contextul politic și economic este important pentru a înțelege ce urmează pe piața neagră a petrolului. Atenția se concentrează asupra Rusiei și Iranului, care, împreună, livrează aproximativ 15 % din țițeiul mondial.
Săptămâna trecută, Donald Trump a semnat un „memorandum prezidențial” prin care ordona administrației sale să reia campania de „presiune maximă” și „să conducă la zero exportul de petrol al Iranului”.
Problema este că a vizat un singur petrolier mare și două mici. În ultimii ani, Iranul s-a bazat pe mai mult de 500 de tankere, dintre care aproape 60 % rămân nesancționate. Producția iraniană de petrol se apropie de cel mai ridicat nivel din 1978.
Rusia a fost supusă sancțiunilor imediat după invazia Ucrainei, însă politicienii occidentali au pus accentul mai degrabă pe menținerea prețurilor scăzute ale petrolului decât pe restricționarea fluxurilor. Anul trecut, Reuters a identificat cinci asiguratori occidentali care au oferit servicii transportatorilor maritimi de țiței rusesc.
Sancțiunile înseamnă un eșec rușinos, cu inacțiune mascată de retorică. Atât timp cât guvernele occidentale refuză să plătească prețuri mai mari la petrol pentru a paraliza piața neagră, Rusia, Iranul și Venezuela vor continua să-și vândă barilii fără grijă.
FAPTUL CĂ NIȘTE ȚĂRI DIN CE ÎN CE MAI IRELEVANTE VOR CEVA NU FACE CA PETROLUL COMERCIALIZAT ÎN LUME SĂ FIE „PIAȚĂ NEAGRĂ”!!! Ce măscare mai e și asta?
ȚĂRILE ĂLEA SĂ-ȘI VADĂ DE COMERȚUL LOR, ELE NU AU PUTEREA ȘI NICI ÎNDREPTĂȚIREA DE A STABILI CE TREBUIE SĂ FACĂ ALTE ȚĂRI!
Mâine-poimâine se trezesc muricanii să spună că românii nu mai au voie să respire, rușii să facă cele mai bune avioane, chinezii să nu mai fie manufactura globului, țările O.P.E.C. să exporte petrol. CINE SE CRED EI???