Petrolul ieftin anunță recesiunea globală?

În ciuda războiului din Orientul Mijlociu și a eforturilor OPEC de a controla oferta, prețurile petrolului continuă să scadă, barilul fiind tranzacționat pe piețele mondiale cu mai puțin de 70 de dolari.

La prima vedere, aceasta este o veste bună pentru Kamala Harris. Prețul benzinei este o măsură simplă folosită de americani pentru a evalua evoluția inflației, notează UnHerd. Iar prețurile încep să se apropie de nivelurile la care se aflau atunci când Harris a preluat funcția de vicepreședinte al SUA.

Dar optimismul cu privire la inflație este contrabalansat de avertismentul obișnuit conform căruia scăderea prețurilor petrolului ar putea anunța o recesiune iminentă. Semnele unei încetiniri a economiei americane sunt din ce în ce mai numeroase, raportul de săptămâna trecută privind ocuparea forței de muncă fiind doar cel mai recent punct care indică faptul că boom-ul este pe sfârșite.

Piață supraalimentată

Totuși, o încetinire a economiei nu înseamnă recesiune. Având în vedere că inflația scade, dar salariile reale continuă să crească, se pare că SUA ar putea avea parte de acel Sfânt Graal rar întâlnit atât de guverne, cât și de băncile centrale: o aterizare ușoară. În ceea ce privește restul economiei mondiale, există încă dinamism, mai multe țări din sudul și sud-estul Asiei înregistrând rate de creștere impresionante.

Cu toate acestea, în condițiile în care cele mai mari economii – Europa, China și America de Nord – stagnează sau încetinesc, iar producția de petrol și gaze din SUA crește mai rapid decât OPEC poate reduce producția, piața mondială a petrolului este supraalimentată.

În plus, înlocuirea cărbunelui cu petrolul în producția de energie electrică a Chinei și ritmul tranziției simultane a Beijingului către energia regenerabilă avansează mai rapid decât s-a anticipat, reducând astfel cererea țării de importuri de combustibil.

Consumatorii chinezi cumpără în prezent mai multe vehicule electrice decât modele  cu motor cu ardere internă. Această tendință nu va face decât să se accelereze, iar ziua în care a doua cea mai mare economie a lumii va înceta să mai importe petrol sau gaze ar putea să nu fie departe.

Având în vedere rapiditatea cu care scad prețurile tehnologiilor chinezești de producere a energiei regenerabile, tranziția energetică s-ar putea accelera și în țările în curs de dezvoltare.

Deocamdată, economia mondială rămâne alimentată în principal de combustibili fosili, care furnizează încă peste patru cincimi din cererea de energie a planetei, petrolul fiind cea mai mare componentă.

Prin urmare, o reluare a unei creșteri puternice în una dintre marile economii sau extinderea războiului în Orientul Mijlociu ar duce la creșterea prețurilor.

Dar este posibil să ne aflăm în fazele incipiente ale unei tranziții de ieșire din era carbonului, ceea ce ar putea reduce în mod constant creșterea viitoare a cererii de petrol și gaze. În acest caz, creșterile de prețuri pe care le-am cunoscut odată ar putea fi de domeniul trecutului.