Taxa de poluare pentru toate mașinile care nu sunt electrice a fost inclusă în PNRR, astfel că USR s-a asigurat că va scoate de pe șosele mai mult de jumătate dintre mașinile românilorTaxa de poluare pentru toate mașinile care nu sunt electrice a fost inclusă în PNRR, astfel că USR s-a asigurat că va scoate de pe șosele mai mult de jumătate dintre mașinile românilor. Acum, Ministerul Transporturilor anunță o investiție de peste un sfert de miliard de lei din banii PNRR tocmai pentru sistemul electronic de tarifare, prin care se va asigura faptul că nimeni nu scapă fără să plătească. Mai mult, taxa de poluare va fi inclusă și în rovinietă și în impozitarea autoturismelor.
Termenul limită asumat prin PNRR, de la care românii vor fi nevoiți să plătească sume uriașe pentru rovinietă, în funcție de norma de poluare, dar și impozite pentru autoturisme mai mari, este trimestrul II din 2026, ne anunță Ministerul Transporturilor.
La „Componenta C4 – Transport sustenabil” din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este prevăzută ca măsură de reformă, Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră/ Decarbonizarea rutieră în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”. Jalonul prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru această măsură de reformă este Jalonul 59: „Intrarea în vigoare a legii pentru punerea în aplicare a pachetului legislativ referitor la punerea în aplicare a unui nou sistem de taxare bazat pe distanța parcursă pentru vehiculele grele de marfă (camioane) și a unor taxe mai mari de proprietate pentru cele mai poluante vehicule de pasageri (autoturisme/autobuze/autocare), pe baza principiului „poluatorul plătește” și a principiului impozitării ecologice.
Noul sistem de taxare pentru vehicule rutiere trebuie să includă: nivelul specific al taxelor în funcție de distanța parcursă și criterii clare pentru taxarea vehiculelor grele în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”; stimulente pentru vehicule și moduri de transport nepoluante/cu emisii scăzute; un sistem de descurajare a utilizării celor mai poluante vehicule, inclusiv prin măsuri fiscale/financiare, prin intermediul nivelurilor taxelor de proprietate pentru cele mai poluante vehicule de pasageri; utilizarea veniturilor pentru a sprijini întreținerea drumurilor și noi investiții în transportul sustenabil; transferul a 10 % din traficul rutier (călători și mărfuri) către transportul feroviar între 2020 și 2026, calendarul pentru operaționalizarea deplină a sistemului de taxare având ca termen limită T2-2026.
Monitorizare totală
În aceste condiții, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A., ca entitate desemnată să perceapă tarife rutiere pe rețeaua de drumuri de interes național din România, și-a propus definirea și instituirea unui nou sistem informatic integrat de tarifare rutieră, în vederea managementului, gestiunii și controlului aplicării tarifului de trecere (TollRo) și a tarifului de utilizare (rovinieta), în conformitate cu prevederile Legii nr. 226/2023, se arată într-un proiect de hotărâre de guvern inițiat de Ministerul Transporturilor.
Noul sistem de tarifare rutieră trebuie să integreze atât un mod de tarifare ce are la bază perioada de utilizare a infrastructurii rutiere (time based) pentru autoturisme, autobuze, autocare și vehiculele de transport marfă cu masa totală maximă autorizată (MTMA) 3,5 tone, cât și un mod de tarifare în funcție de distanța parcursă (distance based) pentru vehiculele de transport marfă cu masa maximă autorizată (MTMA) > 3,5 tone. Totodată, în vederea aplicării principiului „poluatorul plătește”, prevăzut atât în Directiva (UE) 362/2022 de modificare a Directivelor 1999/62/CE, 1999/37/CE și (UE) 2019/520, în ceea ce privește taxarea vehiculelor pentru utilizarea anumitor infrastructuri, cât și în Legea nr. 226/2023, noul sistem de tarifare rutieră trebuie să asigure aplicarea tarifelor rutiere în funcție de clasa de emisii (EURO) a vehiculelor. Costul investiției „Sistem electronic de tarifare rutieră – Sistem informatic centralizat” va fi de 236.486.300,00 lei, fără TVA (281.418.697,00 lei cu TVA), bani alocați din PNRR.
Infrastructura, construită din banii populației
Ministerul Transporturilor susține că tarifele de utilizare și de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, taxa de pod și rovinieta, nu mai sunt suficiente pentru finanțarea activității de întreținere și administrare a rețelei de drumuri naționale din România. Astfel, infrastructura de transport în România reprezintă una dintre problemele majore ale țării în momentul de față din cauza absenței unei rețele satisfăcătoare de transport rutier.
Insuficiența finanțării, gradul de uzură și managementul deficitar, cu efecte negative asupra accesibilității regiunilor României la piețe internaționale și nivelului intern de competitivitate, vin cu impact negativ semnificativ asupra stării economice şi sociale a țării, susține Ministerul Transporturilor. Potrivit acestuia, în contextul noii politici europene în domeniul transporturilor, ce prevede realizarea unei rețele europene integrate orientată spre dezvoltarea unei rețele centrale, cu termen de finalizare 2030 și a unei rețele globale ce va susține rețeaua centrală, cu termen de finalizare 2050, România va trebui să continue investițiile în infrastructura de transport, orientate spre dezvoltarea coridoarelor multimodale transnaționale care traversează România, corelat cu prioritățile naționale specifice.
