Pericolul contoarelor inteligente. UE ne obligă să consumăm energie atunci când nu suntem acasă

Curtea de Conturi Europeană a aflat, în sfârșit, că regenerabilele produc energie, în general, doar atunci când nu există consum. În analiza privind investițiile în rețele, Curtea a concluzionat că cea mai sigură soluție este accelerarea instalării contoarelor inteligente, prin care să se pună în aplicare solicitarea Comisiei Europene pentru cetățenii UE de a consuma energie atunci când nu sunt acasă, adică în afara orelor de vârf.  

Cererea de energie electrică este mai scăzută pe timp de noapte, crește dimineața și are un vârf seara, când oamenii se întorc acasă, în timp ce energia solară atinge un nivel maxim de obicei în timpul zilei și scade seara, a semnalat Curtea de Conturi Europeană, într-o analiză privind necesitatea investițiilor în rețele.

Totodată, oferta variază și în cursul săptămânii, producția de energie eoliană fluctuând adesea ca răspuns la evoluția tiparelor meteorologice. Producția de energie eoliană poate varia, de asemenea, în mod semnificativ de la un sezon la altul. Iarna, cererea crește de obicei, din cauza nevoii de încălzire, iar producția de energie solară este mai mică. Vara, producția de energie solară atinge un nivel maxim și poate depăși cererea în anumite perioade, a arătat Curtea de Conturi Europeană. În fapt, prezentarea instituției arată clar instabilitatea energiei regenerabile, astfel că niciun sistem energetic nu se poate baza efectiv pe astfel de surse de energie.

”În mod tradițional, flexibilitatea a fost obținută în principal prin ajustarea aprovizionării cu energie electrică din surse controlabile, cum ar fi combustibilii fosili sau barajele hidroelectrice, a căror producție poate fi reglată cu ușurință, în sensul creșterii sau al reducerii ei, atunci când este necesar. Aceasta este în continuare soluția cea mai frecventă la care se recurge pentru a susține producția de energie electrică din surse regenerabile”, se precizează în analiza Curții de Conturi Europene (CCE).

Flexibilitate forțată

În paralel, au fost instituite măsuri de flexibilitate prin răspunsul oferit de partea de consum, susține CCE. Mai exact, consumatorii sunt stimulați ca, în perioadele de cerere ridicată sau de congestionare a rețelei, să își reducă sau să își transfere consumul de energie electrică, contribuind la atenuarea vârfurilor de cerere și la utilizarea mai eficientă a capacității disponibile a rețelei. O posibilă măsură de flexibilitate este utilizarea tarifelor de rețea, care se modifică în funcție de condițiile de congestionare a rețelei, crescând în perioadele de congestie ridicată și scăzând când congestia se diminuează. Atunci când componenta de rețea a facturii la energia electrică este identificată în mod clar, consumatorii sunt motivați să reacționeze la modificările tarifare. O altă opțiune este utilizarea de dispozitive care să permită reglarea consumului sau recompensarea consumatorilor pentru flexibilitatea lor prin recurgerea la achiziția de pe piață de servicii de flexibilitate, mai spune CCE.

Germania, codașă la contorizare

Pentru a funcționa eficient, măsurile de răspuns de partea cererii necesită sisteme de contorizare inteligentă și dispozitive inteligente care să permită monitorizarea de la distanță și în timp real, comunicarea, interoperabilitatea datelor și controlul utilizării energiei electrice, se mai arată în analiza Curții de Conturi Europene. Până în 2023, 14 state membre instalaseră cu succes contoare inteligente pentru 80 % sau mai mult din clienții lor casnici, îndeplinind obiectivul UE stabilit pentru statele membre. Cu toate acestea, în cel puțin 7 state membre, mai puțin de 20% dintre clienții casnici aveau contoare inteligente. Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în domeniul Energiei (ACER) a identificat alte obstacole în calea măsurilor de răspuns de partea cererii, inclusiv cadrul juridic și complexitatea normelor pentru participarea la piețele de flexibilitate. Procentele cele mai scăzute în contorizarea inteligentă au fost înregistrate în Polonia -27%, România – 23%, Slovacia -15%, Ungaria -9%, Grecia – 6%, Cehia – 3%, Germania – 1%, Bulgaria și Cipru 0%.