Consiliul Fiscal trage un semnal de alarmă în ceea ce privește întârzierile semnificative în implementarea PNRR, care se va încheia în august 2026, arătând că există un risc major ca România să piardă fonduri importante și chiar să returneze fondurile europene. Totodată, în condițiile angajării unor sume mari prin apelurile lansate și proiectele contractate în cadrul PNRR, se profilează riscul ca o parte din cheltuielile angajate să nu mai poată fi finanțate din fonduri europene, ci din surse naționale, ceea ce ar avea implicații majore asupra procesului de consolidare fiscal-bugetară.
La finele lunii decembrie 2024, potrivit datelor Ministerului Finanțelor (MF), rata de absorbție efectivă a Fondurilor Structurale și de Coeziune (FSC) din Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 (exclusiv avansuri din FSC) era de numai 2,00%, atrage atenția Consiliul Fiscal. Astfel, din cele 31 miliarde de euro alocate, România a primit până acum doar 2,4 milioane de euro, din care 1,8 milioane euro avansuri.
”Această situație trebuie să pună în stare de maximă alertă autoritățile din România. Trebuie să fie identificate cauzele care au generat-o, în principal legate de capacitatea administrativă slabă și insuficienta mobilizare instituțională, astfel încât să fie întreprinse acțiuni la nivel central și local pentru demararea rapidă a utilizării fondurilor structurale și de coeziune și realizarea unui grad cât mai înalt de absorbție a acestora. În caz contrar, așa cum atrag atenția oficiali ai guvernului, se poate materializa riscul dezangajării din FSC a unei sume de 5,2 mld. euro”, arată Consiliul Fiscal.
Pe de altă parte, deși României i-au fost alocate 28,5 mld. euro prin PNRR, implementarea măsurilor de reforme și investiții se confruntă cu dificultăți majore și întârzieri semnificative, în contextul în care toate jaloanele și țintele, inclusiv cererile de plată aferente, trebuie finalizate până în august 2026, orice nerealizare transpunându-se în pierderi sau chiar returnări de fonduri.
Cererea de plată numărul 3, blocată și acum
Potrivit Consiliului Fiscal, până în luna decembrie 2024, în cadrul PNRR, România primise prefinanțări de 4,1 mld. euro (2,14 mld. euro componenta granturi și 1,94 mld. euro componenta împrumuturi), reușind să obțină aprobarea CE doar pentru două cereri de plată, însumând 5,3 mld. euro (3,6 mld. euro componenta granturi și 1,7 mld. euro componenta împrumuturi). Cererea de plată nr. 3, în valoare de 2 mld. euro (exclusiv prefinanțări) transmisă abia în decembrie 2023, fusese aprobată doar preliminar de CE în octombrie 2024, însă până în luna ianuarie 2025 nu se primise avizul Comitetului Economic și Financiar.
Până la finele lunii decembrie 2024, cu excepția unei prefinanțări de 288 mil. euro aferentă REPowerEU, nu s-a înregistrat nici o plată din PNRR, comparativ cu cele 3,6 mld. euro programate de Ministerul Finanțelor pentru 2024, semnalează Consiliul Fiscal. Pe ansamblul perioadei 2021-2024, rata de absorbție a fondurilor PNRR a fost de numai 29%. ”Acest nivel scăzut al realizărilor pe o perioadă de patru ani în raport cu termenul de finalizare a tuturor jaloanelor și țintelor aferente PNRR (până la finele lunii decembrie 2024 doar 14% din jaloane și ținte fuseseră îndeplinite) face improbabilă recuperarea întârzierilor în doar un an și jumătate. Această posibilitate implică pierderea unor sume semnificative de bani europeni și nerealizarea unor importante reforme și programe de investiții”, se precizează într-o analiză a Consiliului Fiscal.
Bani tot de la buget
Datele MIPE privind lista celor mai mari 100 de proiecte contractate în PNRR, până la 25 septembrie 2024, relevă o valoare cumulată de circa 15,1 mld. euro. Aceste valori, dar și alte date duc, în ciuda absorbției efective scăzute, către o valoare a contractelor semnate în cadrul PNRR de peste 40 de mld. euro, valoare ce include și contribuția din fondurile naționale. În condițiile întârzierilor semnificative în implementarea PNRR, există o incertitudine ridicată cu privire la finanțarea proiectelor deja contractate.
Finalizarea acestora cu fonduri naționale reprezintă un risc semnificativ de deviere de la traiectoria de ajustare a deficitului bugetar asumată de România. ”În cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, din 12 februarie 2025, la care au participat reprezentanții CE, Guvernul României a fost supus unor critici severe din partea CE pentru restanțele în implementarea PNRR, cu precizarea că România riscă să piardă 10 mld. euro din fondurile europene alocate prin PNRR”, mai avertizează Consiliul Fiscal.