Între tratamentele inovatoare vândute cu milioane de euro și penuria de molecule esențiale, cum ar fi antibioticele, modelul economic al industriei farmaceutice pune din ce în ce mai mult sub semnul întrebării viabilitatea sa pe termen lung.
Problemele recurente alimentează provocările, inclusiv din partea companiilor producătoare: în primul rând, penuria, care crește de un deceniu în întreaga lume.
În 2021, Agenția Franceză pentru Siguranța Medicamentelor (ANSM) a primit 2.160 de raportări de epuizări și riscuri de epuizare a stocurilor. În special în cazul insulinelor, esențiale în tratamentul diabetului, și al antibioticelor.
Vineri, ANSM a menționat „tensiuni puternice” în aprovizionarea amoxicilinei, un antibiotic prescris pe scară largă. Cu câteva săptămâni în urmă, omologul său din Statele Unite, Food and Drug Administration (FDA), a făcut același lucru.
Accesul la medicamente –deficitar de multă vreme în țările în curs de dezvoltare – este îngreunat acum și în națiunile dezvoltate. Ceea ce este adesea descris drept „eșecul pieței” se multiplică peste tot și devine clar că nu este vorba doar de eșecuri punctuale ale sistemului, relatează AFP.
Există explicații: odată cu globalizarea, producția de ingrediente active – care conferă medicamentelor eficiența lor – este acum concentrată în câteva țări din Asia. O problemă pe linia de producție și sistemul „just-in-time” se întrerupe.
Un alt motiv este lipsa unui model economic pentru anumite medicamente, cum ar fi antibioticele, care sunt adesea deja vândute sub formă generică.
Pe de o parte, există medicamente care nu mai interesează laboratoarele; pe de altă parte, există tratamente inovatoare ultra-scumpe care nu se confruntă cu lipsa de aprovizionare, dar care reprezintă o povară pentru bugetele sistemelor de sănătate.
În fața acestei situații, multe organizații militează pentru contestarea brevetelor. Medecins du Monde (MdM) așteaptă miercuri o decizie a Oficiului European de Brevete, la care ONG-ul a depus un recurs privind un tratament împotriva hepatitei C, comercializat inițial cu 41.000 de euro de laboratorul Gilead.
„Industria farmaceutică s-a dezangajat de cercetare începând cu anii 1980 și a devenit dependentă de start-up-uri pentru brevet, pe care trebuie să le răscumpere la un preț ridicat, a explicat Olivier Maguet, șeful misiunii MdM pentru stabilirea prețului medicamentelor.
Ca urmare, „medicamentele de uz curent sunt din ce în ce mai greu de găsit, deoarece sunt mai puțin profitabile decât inovațiile”.
Înstrăinarea producției companiilor farmaceutice naționale – un model de afaceri păgubos pentru pacienți- are deja efecte grave, deoarece sistemul de sănătate funcționează cu medicamente consacrate de zeci de ani, care sunt absolut esențiale în arsenalul terapeutic.