Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) a criticat dur Guvernul pentru bâlbele din programul Rabla, care este și acum blocat, arătând că acestea aduc pierderi economice atât companiilor din sector, cât și statului român. Invocând Green Deal, asociația s-a dezlănțuit împotriva proprietarilor de autoturisme vechi și a importurilor de mașini second-hand, cerând Executivului biruri și mai mari pentru a-i determina pe români să renunțe la aceste vehicule.
Programul Rabla, mai ales pentru mașinile electrice, ale căror prețuri au rămas la fel de inaccesibile, nu se adresa românilor cu venituri mici și medii, ci doar celor cu posibilități financiare ridicate. În treacăt fie spus, pentru că nu exista o interdicție în acest sens și pentru că Guvernul trebuia să raporteze la Bruxelles că populația a îmbrățișat tranziția verde, mașinile electrice din Programul Rabla Plus au fost achiziționate mai mult de firme, decât de persoane fizice.
În fapt, entuziasmul pentru mașinile electrice este în prăbușire în toată Uniunea Europeană. Culmea este că și entuziasmul pentru mașini noi a început să scadă, din mai multe motive. Printre acestea, pe primul loc se află sărăcirea tot mai accentuată a populației la nivel European, dar mai ales în România. Nici fiabilitatea scăzută a autoturismelor noi, proiectate pe repede înainte, supracomputerizate și cu economii la materiale, în disperarea de a mai scădea din costuri, nu este de mare ajutor. Clienții mecanicilor auto și ai deținătorilor de platforme au, cu predilecție, mașini noi, în condițiile în care vehiculele cu vechime de peste 20 de ani sunt majoritare în țara noastră. Stoparea Programului Rabla și reducerea drastică a finanțării a arătat un adevăr incontestabil: românii nu au bani să-și cumpere mașini noi, astfel că vânzările s-au prăbușit într-un mod catastrofal.
Cutremur în industria auto
Pe acest fond, Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) a atras atenția că haosul decizional de la Guvern afectează nu doar companiile din sectorul auto și consumatorii, ci și statul român, care riscă să devină principalul păgubit, prin pierderi economice și ratarea obiectivelor de sustenabilitate.
”Suspendarea Rabla Auto 2025 vine după o întârziere record în lansarea programului – de peste 5 luni – și o etapizare haotică a sesiunilor, care a creat confuzie, frustrare și incertitudine în rândul beneficiarilor. Anunțul suspendării, făcut cu mai puțin de 24 de ore înainte de demararea etapei destinate persoanelor fizice, compromite încrederea în continuitatea și predictibilitatea politicilor publice din România. Programul Rabla Auto reprezintă atât un instrument crucial în procesul de reducere a poluării și de creștere a siguranței în trafic, prin casarea a peste 1.010.000 de vehicule vechi în cei 20 de ani de funcționare, cât și un vector de dezvoltare economic”, susține APIA.
Potrivit asociației, în primele șase luni ale anului în curs, înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 21,8% față de perioada similară a anului trecut. Segmentul mașinilor electrice 100% a raportat un recul de 44,3% și plasează România pe penultimul loc la capitolul electromobilitate. În același timp, piața second-hand înflorește: cu un salt de +19,5% în primele șase luni ale anului față de 2024, înmatriculările de vehicule rulate ajung la 193.549 de unități, față de 161.955 în aceeași perioadă din 2024. Dintre acestea, un procent semnificativ, de peste 65% reprezintă mașini mai vechi de 10 ani – vehicule complet depășite tehnologic, care nu respectă nici măcar standardele minime ADAS, acum obligatorii la nivel european și care pun în pericol atât viața pasagerilor, cât și a celorlalți participanți la trafic, arată APIA. Pe fondul acestor dezechilibre, APIA avertizează că România se îndepărtează periculos de obiectivele Green Deal.
Propuneri de taxe și de la producători
Subvenționarea mașinilor noi, cu mai puține emisii, trebuie dublată de o descurajare fiscală clară a celor vechi și poluante, pentru a asigura echilibrul dintre stimulente și responsabilitate, consideră APIA. Astfel, asociația a elaborat o propunere concretă de reformă fiscală auto, care ține cont atât de cerințele de mediu, cât și de realitățile sociale din România.
”Propunerea se bazează pe principiul -poluatorul plătește, fiind structurată în funcție de capacitatea cilindrică a motorului, vechimea autovehiculului și nivelul emisiilor de CO2‚ dar include și o componentă socială, adaptată la nivelul de venit al contribuabilului”, a precizat APIA. Statul român a investit 288 de milioane de lei în Rabla Plus, dintr-un buget total de un miliard de lei, care nu a fost epuizat, dar a încasat peste 664 de milioane de lei doar din TVA aferent celor 10.707 de autoturisme electrice finanțate, respectiv 1.493 de autoturisme plug-in hibrid. Astfel, a rezultat un câștig net de 375 de milioane de lei, fără includerea altor venituri din taxe, asigurări, înmatriculări sau locuri de muncă. În paralel, prin Rabla Clasic, statul a oferit 300 de milioane de lei sub formă de subvenții pentru 17.534 de autoturisme și a încasat, în schimb, aproximativ 355 de milioane de lei din TVA, cu un câștig net de peste 55 de milioane de lei, a mai arătat APIA.