Pe ce se bazează economia! Diaspora a trimis în țară 2,9% din PIB-ul României

Românii care muncesc în străinătate au redus deficitul bugetar în 2022 cu 7,4 miliarde de euro, ceea ce echivalează cu 2,9% din PIB. Datele oficiale au fost comunicate de Eurostat și arată, de fapt, că nici creșterea economică și nici politicile publice  nu au contribuit la evitarea falimentului total al țării. În timp ce în România au intrat 8,2 miliarde de euro, muncitorii străini angajați aici au scos peste hotare 925 milioane de euro.

Dintre statele membre, Croația, Letonia și România au fost cele mai dependente de transferul personal și de compensarea fluxurilor de angajați în 2022, arată Eurostat.

Ratele de dependență sunt măsurate prin afișarea ponderii intrărilor în transferurile personale și compensarea angajaților în raport cu PIB-ul unei țări respective. Astfel, cele mai ridicate rate de dependență din UE au fost observate pentru Croația (7,6 % din PIB), Letonia (3,2 % din PIB) și România (2,9 % din PIB) în 2022 , în timp ce economiile cele mai puțin dependente în UE erau Irlanda (mai puțin de 0,1 % din PIB), Finlanda și Olanda (fiecare 0,2 % din PIB). Soldul net pozitiv al transferurilor personale și al compensațiilor angajaților a redus semnificativ deficitele de cont curent din Franța, România și Belgia.

În 2022, Franța, România și Belgia și-au putut reduce considerabil soldurile negative de cont curent prin aceste intrări nete. Cel mai important, Franța, care a raportat un deficit de cont curent de 53,9 miliarde euro, fără aceste fluxuri nete de venit, deficitul ar fi crescut considerabil la 71,6 miliarde euro. Deficitul de cont curent pentru România ar fi fost de 33,5 miliarde de euro, în loc de 26,1 miliarde de euro, care include tranzacții legate de transferurile personale și compensarea angajaților. Belgia a prezentat un deficit de cont curent de 5,6 miliarde euro, care s-ar fi mărit la 11,7 miliarde euro fără compensația netă a angajaților belgieni care lucrează pentru instituțiile UE (4,6 miliarde euro) și pentru unitățile instituționale din Luxemburg (3,8 miliarde euro).

Transferurile personale domină ieșirile din UE

După o creștere continuă din 2014, ieșirile nete de transferuri personale și compensarea angajaților au scăzut pentru prima dată în 2020, dar apoi au crescut din nou considerabil până la un nivel record de 66,1 miliarde euro în 2022, potrivit Eurostat. Ieșirile constau, în cea mai mare parte, în transferuri personale trimise în străinătate (în 2022: 43,5 miliarde euro). Aproximativ 56 % din totalul ieșirilor și 54 % din totalul intrărilor de transferuri personale transfrontaliere și compensarea fluxurilor de angajați din toate statele membre ale UE în 2022 au avut loc în interiorul granițelor UE.

”Acest lucru nu este o surpriză, având în vedere că cetățenii UE se pot circula și lucra liber pe piața muncii din UE. Există, totuși, excepții: ieșirile de transferuri personale și compensarea angajaților din Polonia (98 %), Spania (91 %) și Grecia (91 %) au mers preponderent către economiile din afara UE; în timp ce, de asemenea, Irlanda (96 %), Italia (85 %) și Austria (68 %) și-au primit fluxurile în mare parte din afara UE. Economiile cele mai centrate pe UE au fost Luxemburg, cu mai puțin de 1 % din ieșirile sale înregistrate în afara UE, și Slovenia, cu doar 6 % din intrările sale primite din afara UE”, se arată într-un comunicat al Eurostat. La ieșiri totale din transferuri personale și compensații ale angajaților, din România au plecat 925 milioane de euro în 2022, din care 305 milioane în statele UE și 620 milioane de euro în afara UE.

Cei mai mulți bani au venit din Germania

La intrări din transferuri personale și compensarea fluxului de angajați, cei mai mulți bani ai românilor au venit din Germania, peste 2 miliarde de euro, urmată de Olanda, cu peste 1,4 miliarde de euro, și Italia, cu 501 milioane de euro. În 2022, Franța a observat coridoare majore, toate țările sale vecine reprezentând fluxuri semnificative, în special de la granița și munca sezonieră a rezidenților francezi din Elveția (19,2 miliarde euro) și Luxemburg (7,1 miliarde euro), în timp ce Franța a înregistrat cele mai mari ieșiri de transferuri personale către Maroc (2,7 miliarde euro).